Trout Area: Pescuit la păstrăv cu tehnici de finețe, în iazuri de păstrăvării

Pledoarie pentru Trout Area

Pe scena de pescuit la spinning din România, între pasionații de pescuit la păstrăv, se manifestă de câțiva ani (~7-8 ani, deja) un entuziasm special în jurul pescuitului în stilul Trout Area. Este vorba de un stil de pescuit de finețe, derivat din spinning-ul clasic la păstrăv, practicat în iazurile de pe lângă unele păstrăvării. 

Sigur, trebuie specificat că această tehnică aparte, venită din Japonia, câștigă popularitate nu doar la noi, ci în întreaga lume. Dar ce este mai exact Trout Area, și la ce ar trebui să ia aminte pescarii? Și ce echipamente, sau particularități presupune?

Hai să pătrundem împreună în adâncurile acestui stil de pescuit și să-i descoperim complexitatea și, în același timp, să-i descoperim frumusețea.

Ce este Trout Area?

Cum mie îmi plac lucrurile clare, din capul locului, am să încerc o definiție:

Pescuitul Trout Area este un stil specializat de pescuit de finețe, extrem de tehnic, exclusiv sportiv, axat pe capturarea păstrăvilor cu năluci artificiale de tip hard bait, într-un mediu controlat. În esența sa, stilul pune accentul pe capturare și eliberare rapidă, utilizând echipament dedicat , năluci dedicate, speciale,armate cu cârlige fără barbetă – nu cârlige duble sau triple (ancore) – dar și alte accesorii speciale,care sunt concepute pentru o manipulare minimă a peștilor). 

Cum adică mediu controlat? Adică în bazine amenajate sau mai exact în mici iazuri, aflate de regulă în incinta păstrăvăriilor, dar care sunt dedicate pescuitului. Și fără gume, că atunci nu prea ar fi diferit de spinning. 

Asta pe scurt.

Mai pe larg, am să vă invit să descoperiți în rândurile următoare, nu înainte de a afirma, fără echivoc, că Trout Area e un stil extrem de tehnic (contrar aparențelor), un stil ce merită explorat măcar o dată, indiferent dacă sunteți mai pe la început în joaca cu nălucile, sau un pescar de răpitori cu state vechi . 

De ce câștigă popularitate Trout Area?

Atracția Trout Area constă, în opinia mea, într-un mix optim între abordarea sa sportivă, respectuoasă față de pești, și posibilitatea de a practica pescuitul la păstrăv și în afara sezonului – destul de scurt de pe apele naturale – și nu în ultimul rând de multitudinea de oportunități de a testa năluci, prezentări, chiar și de a efectua diverse reglaje ale echipamentului.

Toate astea oferite – de regulă – în condițiile de confort ale pescuitului într-o incintă amenajată cu mulți pești, dar și cu multiple facilități. 

Așadar nu e în sălbăticie, nu trebuie sa parcurgi kilometri de la mașină, e de regulă cu mult peste.

Sună similar unui carpodrom, în varianta montană, cu păstrăv, nu?Contrar însă a ce s-ar putea crede, nu dai ca în găleată, și nici peștii nu se vor alinia la fiecare lanseu pentru că nu vor răspunde toată ziua la aceeași prezentare sau năluca, din contră. 

Aici e farmecul!

Stilul acesta te obligă să schimbi, să experimentezi, și, după ce reușești să păcălești câțiva pistruiați, va trebui sa o iei de la capăt deoarece peștii vor deveni precauți și vor ignora năluca ta o vreme, asociind-o cu pericolul- cel mai probabil.

E un pescuit despre care vei descoperi foarte repede ca e mult mai complex decât poate părea unor pescari chibiți, de de pe margine. Nu arunci și prinzi, nu, nu. 

Mai mult, nălucile de gramaje și dimensiuni mici, fiind armate (doar)cu cârlige simple, fără barbetă , vor da o șansă reală peștilor de a scăpa chiar dacă i-am păcălit să atace.

As spune că e una dintre cele mai sportive lupte, din lumea pescuitului, unde îndemânarea pescarului face o mare diferență.

Și fac o paranteză aici – Pentru a dobândi o îndemânare similară, în pescuitul pe ape sălbatice e nevoie de multe, multe, zile de pescuit. Asta pentru a avea prezentări dar și driluri adică ocazii prin care să evoluăm. 

Toate aceste zile se reduc practic la ore -în cazul pescuitului în incintele dedicate, cu sute sau mii de exemplare pe care le targetăm într-un spațiu restrâns. Rezultă o economie de timp fantastică, iar acest lucru, aceasta economie de timp a fost argumentul care , pe mine unul, m-a convertit.

Mai mult,accesul la multitudinea de păstrăvi implică faptul că începătorii pot avea parte de rezultate mai rapide, pentru că vor avea mai multă activitate, decât pe sălbatic, iar pescuitul li se va părea mai atrăgător.

Afirm asta asta destul de convins, pentru că experiența Trout Area- și pentru copilul meu și pentru cel al unui prieten – a fost una tocmai de de acest fel. Și o compar cu partidele la biban, sau chiar micro-jigging-ul pe mare, în care copilul dacă în 20-30 de minute nu reușea vreo captură sau un dril,devenea rapid mai interesat de orice altceva decât de pescuit. Și îmi scurta și mie ieșirea, că deh.. 

Ti-am stârnit interesul? Eu sper că da, și că vei citi până la capăt pentru că mai am de dezvăluit destule. Inclusiv cum să ai toate șansele de partea ta, ce echipament este recomandat, ce echipament specific este necesar în disciplina trout area.

Factori Cheie în Reușita Pescuitului la Stilul Trout Area

Pentru a obține succes în pescuitul la stilul Trout Area, există câțiva factori cheie de care trebuie să ții cont. Dacă ar fi sa ii sintetizez sec ar fi: Utilizarea echipamentului adecvat, alegerea nălucilor potrivite și înțelegerea comportamentului păstrăvilor .

Fiecare aspect are rolul lui în această formă de pescuit. Am să trec prin ele pe rând. Voi începe cu discuția despre la echipament, pentru ca e una destul de lungă…

Echipamente necesare pentru Trout Area: Ghidul complet

Spre deosebire de pescuitul tradițional la păstrăv, pe lac, de exemplu, Trout Area implică pescuit la distanțe relativ mici, cu năluci artificiale ușoare, și are și reguli specifice, care se reflectă în echipamentul necesar.

Lanseta de trout area:

• Lungime: 1.8 – 2.4 metri (dar mai degrabă mai scurtă, decât mai lungă)
• Putere: 0.1 – 5 grame (Ultra-light, Light)
• Acțiune: lentă,parabolică, cu o senzitivitate deosebită pe vârf
• Material: Carbon (trebuie să aibă o greutate foarte redusă)

Lanseta ultra light este piesa centrală a echipamentului Trout Area. Este necesară o lansetă ușoară,cu o acțiune soft, care vă permite să detectați chiar și cele mai fine mușcături. Lungimea lansetei depinde de preferințe și de locurile de pescuit pe care mergeți.

Eu folosesc un model de 2.10,de la Savage Gear – LRF CCS, mai vechi, pe care îl pescuiesc cu năluci micro sau mini de la păstrăv la biban , de la clean și pana la peștii de pe lângă malurile Greciei.

Dacă intenționați sa va achiziționați o lanseta potrivită și pentru acest stil, gândiți-vă că investiția într-un echipament versatil, de calitate,se va recupera cu ceva care vă poate acoperi nevoile și pentru pescuitul la clean și biban atât cu năluci cât și la drop-shot.

O lansetă ușoară, de la producătorii mari va oferi o experiență plăcută și mai ales o eficientă decentă în timpul partidelor de pescuit de plăcere la Trout Area, unde tehnicile subtile și precizia sunt esențiale pentru succes.

Mulineta de trout area:

O mulinetă mică și ușoară, cu o frâna fină și precisă este esențială împreună cu o lansetă parabolică, pentru a tine sub control peștele prins. 

• Mărime: 1000 – 2500
• Frana: cât mai fină și mai precisă (foarte important!)
• Recuperare: 4.2:1 – 7.0:1 – însă aici e mai mult de povestit. 

Am scris inițial 5.0:1- -6.1:1. Dar, așa cum cred eu ca îmi șade bine , după ce am schițat ceea ce consideram relevant în acest paragraf, am apelat la un specialist : Liviu Voicu – așa ca în cele ce urmează va las observațiile lui , legate de raportul de recuperare la mulinetele dedicate stilului:

„Unii pescari, inclusiv eu, preferă mulinete cu o rată de recuperare chiar mai mică de 5, pentru anumite situații . De exemplu, am un Shimano Soare cu o rată de recuperare de 4,3:1 , dar există și pescari de Trout Area care folosesc mulinete cu recuperare de 4.2:1, special concepute pentru pescuitul cu micro-oscilante, care cântăresc de la 0,4g până la 0,9g.

Aceste năluci, datorită greutății lor reduse, coboară mult mai încet spre fundul apei, permițând pescarului să le recupereze foarte lent, ceea ce este ideal când peștii nu sunt foarte agresivi. Aceasta abordare oferă păstrăvilor timp să studieze năluca și să decidă să o atace.

În astfel de situații, folosirea unei mulinete cu o rată de recuperare mai mare de recuperare, ar însemna și aducerea nălucii prea repede la mal, ceea ce nu este tocmai eficient.

Pentru alte moment,când pescuiesc cu năluci de fund, pot sa adopt o strategie diferită, utilizând o mulinetă cu o rată de recuperare mai mare, de peste 7, pentru a putea recupera mai rapid. Aceasta este esențială, de exemplu, când folosesc voblere de tip jerk, permițându-mi să recuperez firul , după jerkuire, și să fiu în contact rapid cu năluca și să simt atacurile survenite în acel moment , deci sa fiu mult mai eficient. „

Liviu Voicu

Firul:

• Principal- Varianta monofilament – Fluorocarbon sau mai bine Ester – fire de grosime: 0.10 – 0.16 mm, Culoare: Transparent;
• Principal-Varianta Textil: ideal x8 dar în diametre 0.04-0.10mm, culori cât mai neutre (de exemplu: verde închis)
• Forfac/înaintaș: Fluorocarbon 0.10 – 0.14 mm

Firul monofilament este preferat de unii pescari datorită elasticității sale, care poate ajuta la absorbția șocurilor și la evitarea scăpării în timpul drilului.

Alții, printre care mă număr și eu, preferam firul textil care ne transmite mai repede orice semnal de sub apă. (Variantele pe care o folosesc eu sunt cele pe care le am pentru pescuitul la biban sau clean – Daiwa J-braid, 0.06 mm și 0.10mm dar și un Korum illumin8 de 0.08 cu înaintaș lung >2m de fluorocarbon. )Există, desigur, opțiuni (mult) mai bune dacă bugetul e pe măsură.

Și aici, ne-am folosit de amabilitatea lui Liviu și iată ce a avut el de specificat:

” Eu utilizez fire japoneze, iar la acestea, dimensiunile nu sunt specificate în milimetri, ci în sistemul japonez de măsură. Acest sistem include măsuri precum „diez” și un număr iar ca rezistența de rupere folosesc „lb”,ceea ce poate face dificilă identificarea dimensiunilor în milimetri direct pe rolele de fir. Însă, există convertori online care permit traducerea/aproximarea acestor măsuri în milimetri sau alte unități de măsură.

De exemplu, pentru mono-filament, utilizez fire cu rezistența de trei livre (lb) sau de 3,5 lb.

De asemenea, folosesc fire de tip ester* cu dimensiunile „diez 2,5” sau „diez 4”, acestea fiind unități de măsură specifice japonezilor.

Pentru multi-filament, prefer să folosesc fire cu dimensiunile „#0,2” sau „#0,3”. Ca linie principală, utilizez adesea fluorocarbon, alegând dimensiuni de la „#0,1” până la „#0,3”.

În ceea ce privește înaintașul, folosesc de asemenea fluorocarbon, dar acesta este special conceput pentru această utilizare și vine în role mai mici de câteva zeci de metri, cu dimensiuni variind de la „#0,4” la „#0,8” . „

Liviu Voicu

 ( * „Ester” este un termen scurt pentru „Polyester”, ceea ce înseamnă că firele de tip Ester sunt mult mai apropiate de Fluorocarbon sau Monofilament decât de firele împletite, dar au proprietăți diferite. Spre deosebire de Fluorocarbon și Monofilament, care pot absorbi o parte din tensiune prin întindere, Esterul transmite mai direct forța și vibrațiile, oferind o sensibilitate crescută. Aceasta îl face să fie preferat pentru aplicații în care pescarul dorește să simtă mai bine atacurile peștelui sau contactul nălucii cu substratul.

Esterul este de asemenea puțin mai rigid, suficient cât sa se desfășoare mai ușor de pe tambur, ceea ce înseamnă că nălucile cele mai ușoare întâmpină o rezistență minimă în timpul lansării.Ultimul aspect de menționat în legătură cu Esterul este densitatea să mai mare decât cea a apei, ceea ce îl face să se scufunde rapid. Asta înseamnă că, spre deosebire de fluoro sau împletitură, firul de tip Ester se scufundă la fel de repede ca și năluca, eliminând efectul de „parașută” pe care îl poate avea firul textil, de exemplu, mai ales are asupra nălucilor foarte ușoare. )

Năluci Trout Area : Artificiale hard bait, unele mai clasice altele mai speciale

Pentru pescuitul în stilul Trout Area, există o varietate de năluci artificiale specifice . Oscilantele , cicadele și voblerele sunt printre cele mai folosite în această cazul pescuitului activ. Regula de bază este că nălucile trebuie să fie de dimensiuni reduse, cu greutate ușoară și culori variate pentru a stimula păstrăvii.

Exista însă un tip de nălucă cu totul specială, pentru situațiile specifice când peștii nu mai sunt activi, o nălucă de fund care imită o peletă . Aceasta opțiune oferă o abordare inedită care pare să stimuleze păstrăvii cu o eficiență remarcabilă, în astfel de situații, deoarece reușesc să imite într-un cumva și hrana obișnuită (peletele de furajare), atrăgând astfel atenția pistruiaților.

Aceste năluci de bottom ies total din tiparele clasice ale nălucilor tradiționale, cum ar fi lingurițele, voblerele sau cicadele, când presiunea pe apă și multiplele capturi fac păstrăvii să fie total dezinteresați de alte abordări. 

Nălucile artificiale specifice Trout Area sunt oscilante mici, voblere și cicade. Orice căutare în magazinele de pescuit online după trout area, vă va releva o diversitate de opțiuni, greu de cuprins într-un articol. 

Trebuie înțeles doar că, cel puțin în cazul oscilantelor, va fi bine să aveți mai multe tipuri, forme, culori și greutăți în trusă, pentru a varia acestea atunci când peștii nu mai răspund pe una din variante.

Un truc văzut la cei care pescuiesc în regim de concurs,e inclusiv să aibă aceeași nălucă dublată,dar să vopsească o laterală a uneia cu negru. De asemenea, trebuie înțeles ca exista năluci dedicate unor anumite situații, precum oscilantele pentru substrat, necesare când peștii alertați nu mai răspund la năluci clasice. Eh, când va ziceam ca e mult mai tehnic decât pare, poate nu m-ați crezut. 

Nălucile, pe scurt:

• Tipuri: Oscilante, voblere, cicade, bottom-uri
• Mărime: 0.5 – 3.5 grame
• Culori & forme: Variate, adaptate la condițiile de pescuit

Pe lângă echipamentul de bază – lansetă, mulinetă, fir și năluci – pescuitul la Trout Area necesită o serie de accesorii care ne vor îmbunătăți semnificativ experiența și eficiența.

Accesorii:

• Agrafe micro, tip double snap
• Cârlige: Dedicate, de mărimi mici, nr. 6 – 10, fără barbetă , subțiri, culori închise și mate.
• Clește cu cioc pentru split rings: Facilitează schimbarea cârligelor la năluci echipate cu variante nepotrivite, de exemplu pentru schimbarea ancorelor de la voblere, cu cârlige barbless.
• Pensa tip forceps: pentru extragerea cârligelor din gura peștilor în cazul (rar, dar nu imposibil) în care păstrăvul a inhalat respectiva nălucă mai adânc.

Trusa cu suport pentru lansete:

Toate aceste accesorii și năluci trebuie să fie bine organizate într-o trusă compactă. Pentru pescarul obișnuit nu e mare lucru să schimbe o nălucă. Dar, în regim de concurs, la manșele de 15 minute de la trout area, trusele dedicate intra într-o categorie aparte pentru că :

• Au pe laterale suporturi pentru mai multe lansete: care permit depozitarea sigură și accesul rapid la lansetele gata montate, pentru a le schimba foarte repede.
• Compartimente pentru năluci: Organizează eficient nălucile de diferite tipuri și mărimi.
• Spațiu pentru accesorii: Permite depozitarea firului de înaintaș, a cârligelor, plumbilor, cleștilor etc.

O trusă bine organizată ne ajută să economisim timp și să evităm deteriorarea echipamentului.

Minciogul și degorjorul specifice pentru Trout Area

Având aceasta filozofie înrădăcinată în protejarea și eliberarea rapidă a peștilor, era aproape de la sine înțeles ca această tehnică să impună folosirea unor mincioguri dedicate, care să protejeze mucusul peștilor.

Iar pentru ca degorjarea sa se facă fără a avea contact direct cu peștele, degorjorul a fost gândit să lucreze cu nălucile specifice. Acestea sunt deci, un accesoriu necesar în echipamentul dedicat la Trout Area, având un rol important în eliberarea responsabilă a păstrăvilor.

Să detaliez puțin. 

Minciogul de trout area

Spre deosebire de minciogurile tradiționale, cel specific Trout Area are caracteristici specifice adaptate la particularitățile acestei tehnici de pescuit:

• Materiale prietenoase cu peștele: Plasa minciogului este confecționată din cauciuc sau material siliconic moale, flexibil, fără noduri,care nu lezează stratul protector de mucus al păstrăvului.
• Design special: Mânerul este, de regulă,mai lung decât minciogul clasic de fly, de exemplu, și ansamblul oferă astfel o manevrabilitate sporită,permițând pescarului aflat pe mal să aducă mai rapid peștele în minciog dar și să mențină o distanță confortabilă față de apă.

Degorjor special (releaser):

• Degorjorul pentru Trout Area este un dispozitiv lung, care permite alunecarea rapidă și sigură peste oscilantele, voblerele sau cicadele folosite, astfel încât să putem împinge repede cârligul afara din gura peștelui.
• Design-ul acestor degorjoare tine cont de faptul ca peștele va fi eliberat în apa, minimizând timpul în care peștele prins este eliberat, reducând stresul și riscul de rănire.

Recomandări:

• Dacă sunteți în proces de achiziție a unui astfel de minciog, sau degorjor, alegeți unul de calitate, confecționat din materiale ușoare și robuste.
• Dimensiunea minciogului poate fi una mai optimistă, în sensul în care nu trebuie să fie proporțională cu mărimea păstrăvilor vizați, ci poate fi mai mare pentru a scurta cât mai mult timpul în care pestele de la capătul firului este „imobilizat” și apoi eliberat. 
• Întrețineți minciogul curat și uscat după fiecare utilizare și nu-l depozitați în soare sau lumina directă.

Provocări și Limitări ale stilului

Chiar dacă pescuitul în stilul Trout Area are numeroase avantaje, vine și cu unele provocări și limitări pentru pescari. Unul dintre obstacole constă în numărul redus de piste de profil în țară, și accesul mai dificil către ele pentru cei din zona de câmpie, fapt care poate limita pe unii pescari interesat la această metodă modernă de pescuit. 

Un alt obstacol este dat de echipamentul necesar pentru a putea practica stilul, care – după cum am văzut deja, presupune o investiție minima în câteva accesorii- cel puțin într-o varietate de năluci, minciog, releaser,. Asta dacă avem deja lanseta și mulineta . 

Apoi sunt pescari de ape naturale care vor fi dezamăgiți de lipsa elementului pur-sălbatic, deși pistele de pescuit de trout area existente sunt situate în zone muntoase și sub-muntoase.

Câteva piste de Trout Area

Pentru pasionații de Trout Area, am adunat aici o selecție de locații care merită vizitate. Fie că sunteți începători sau avansați în arta pescuitului de păstrăv, aceste păstrăvării oferă condiții ideale pentru a vă testa și îmbunătăți tehnicile:

• Arad: Păstrăvăria Căsoaia -. Detalii suplimentare pot fi găsite pe pagina lor de Facebook: Păstrăvăria Căsoaia
• Argeș: Păstrăvăria Zăvoi – Un loc perfect pentru relaxare și pescuit, împreună cu familia. Mai multe informații sunt disponibile aici: Păstrăvăria Zăvoi
• Argeș: Păstrăvăria „La Pod” – Detalii la: Păstrăvăria La Pod
• Brașov: Iazul din Vamă, Vama Buzăului .
• Călărași: Delta gruiului- doar în sezonul rece: Detalii la Delta Gruiului
• Sibiu: Păstrăvăria Tatu Sadu – Aflați mai multe de pe pagina lor de Facebook: Păstrăvăria Tatu
• Prahova: Păstrăvăria Crasna Bogiri – Informații suplimentare aici: Păstrăvăria Crasna Bogiri

În plus, pentru a vă conecta cu o comunitate de pescari pasionați de Trout Area, vă invit să accesați și pagina aceasta de Facebook: Comunitate de pescari de Trout Area.

Invitație pentru cititorii avizați: Dacă cunoașteți și alte locații unde se poate practica pescuitul Trout Area, vă încurajez să împărtășiți aceste informații în comentarii, pentru a le putea include în listă!

Dragilor, aici mă apropii încet încet spre finalul acestui articol introductiv în stilul trout area, articol care acum a devenit deja o mică saga. Dar nu pot încheia, așa, oricum.Pentru că nu am vorbit și despre celălalt factor cheie amintiți mai pe la început – înțelegerea comportamentului păstrăvilor.

Ei bine, aici nu pot emite decât ipoteze simple, subiective, frânturi de observații sau, mai bine , de poveste.

Despre năluci și năluciri,tehnici de recuperare și factori de mediu – Trout Area Saga

În dulcele stil clasic al aproape oricărei tehnici de pescuit, adevărata măiestrie constă în a explora fiecare strat de apă, și în a înțelege unde vor partenerii noștri subacvatici să se localizeze într-un moment sau altul! 

Iar în odisea numită Trout Area, atunci când ne înarmăm cu micile dar fermecătoarele oscilante, trebuie să le jucăm fie la jumătate de metru sub peliculă, fie imediat în apropierea substratului, dar nu așa, oricum.

Nu doar în dansul simplu al recuperării continue, ci și în ritmuri sacadate, într-un joc cu opriri și săltări. Dar, ah, adevărata poezie se naște când insufli viață nălucii, în stratul potrivit,printr-un balet orchestrat de lansetă și ritmul de mulinare și când reușești să trezești curiozitatea unui pistruiat!

Altfel spus, și acest stil cere – în opinia mea – să nu cazi în capcana monotoniei, să nu transformi recuperarea nălucii într-un marș fără suflet.

O încetinire, un viraj neașteptat, o accelerare fulgerătoare,un stop sau o cădere pot fi scânteia care declanșează acel moment magic – atacul!

E ca într-un joc de-a șoarecele și pisica . Uneori trebuie să cobori pană pe substrat , sa târăști sau să salți năluca pentru câțiva centimetri, să o lași să cadă, sau să stea puțin pe loc. Alteori atacul se produce imediat ce năluca sărută apa.Regula este că nu există reguli. Dar chiar dacă ai multi pești în fată, nu înseamnă că va fi prea ușor să le ispitești curiozitatea.

Pe lângă măiestria de a ghida năluca prin toate straturile de apă, mai există și alte straturi de complexitate, care influențează pescuitul nostru: Temperatura apei, presiunea atmosferică, susurul vântului și chiar condițiile de luminozitate – jocul de lumini și umbre peste apa bazinelor își spun cuvântul în activitatea peștilor.

Uneori, la o pală de vânt sau poate în umbra adusă de un nor trecător, peștii se ridică spre suprafață. Iar noi va trebui să ne adaptăm rapid. 

Este o adevărată artă să interpretezi aceste semne ale naturii, să te sincronizezi cu ritmul ei!

În această saga acvatică, există încă un act care cere atenția noastră: inteligența colectivă a peștilor.

Odată ce câțiva dintre ei au fost seduși și capturați, cei rămași în iaz devin brusc mai precauți, mai avizați față de nălucile noastre și stilul de recuperare. Este ca și cum ar comunica între ei, împărtășind secretele supraviețuirii, transformându-ne fiecare captură într-o lecție pentru restul comunității lor.

Această schimbare radicală în comportamentul lor adaugă un nou nivel de provocare în arta noastră pescărească. 

Ne obligă să fim nu doar pescari, ci și strategi, capabili să inovăm constant, să devenim creativi să schimbăm nălucile, să diversificăm tehnicile de recuperare, să devenim, în esență căutători de soluții care să ademenească din nou păstrăvii precauți.

Iar dansul dinamic, în care pescarul trebuie să se adapteze la capriciile peștilor, în timp ce peștii reacționează rapid la schimbările de mediu, face și el parte din atracția și farmecul trout area.

Iată-ne ajunși la capătul incursiunii noastre prin acest stil de pescuit.

Sunt convins că dacă ați ajuns până aici, atunci cu siguranță, aveți o idee mult mai clară despre aceasta provocare ce vă va aduce satisfacții dar și noi perspective în lumea pescuitului la păstrăv în particular și la răpitori, în general! 

Așa că nu-mi rămâne decât să vă doresc tradiționalul, de acum:

Fir întins!

Claudiu

Sursa Foto: Liviu Voicu, Cristian Dudulea și arhiva personala a autorului