Despre succesul în pescuitul de competiție – Jan Van Schendel

Jan van Schendel este un nume cunoscut în pescuitul de competiție internațional . A făcut furori atât în țara sa, cât și în străinătate și se vorbește despre el cu respect în multe  cercuri de pescari. Nu e de mirare: Jan a pescuit la cel mai înalt nivel. Și nu numai atât; acum este antrenorul național al echipelor olandeze de stationar și a obținut și aici mari succese.

„După mulți ani de pescuit împreună în Anglia, Irlanda și Țările de Jos, îl consider pe Jan unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Un pescar strălucit și unul dintre cei mai buni antrenori de pescuit din lume.” Bob Nudd – de patru ori campion mondial

Iată ce scria Van Schendel în urmă cu o decadă, despre succesul în pescuitul de competiție:

Oare de ce unii pescari de competiție obțin rezultate mai bune (in opinia mea, singura modalitate a unui pescar de competiție de a-și dovedi calitățile) decât alții?

Dacă vreun pescar ar vrea să menționeze aici orice aspect legat de noroc, as vrea să-i adresez o întrebare: „Cum poate unu și același om sa câștige cinci titluri la Campionatul Mondial Individual și un titlu european pe perioada a 12 sau 13 ani?”. Exact asta a realizat Alan Scotthorne în cariera sa. (până în 2012 – n.n)

Aș putea să-l dau ca exemplu și pe Bob Nudd, care a câștigat alte patru titluri la Campionatul Mondial Individual într-o perioada de timp și mai scurtă!

Aceste performanțe au fost realizate în fața unor talente mondiale ale pescuitului, iar pescuitul a avut loc pe toate tipurile de apă la care va puteți gândi și a implicat practic toate speciile de pește ce pot fi pescuite.

Sigur, norocul joacă și el un mic rol în sportul nostru. Tu, eu sau chiar cei doi despre care am scris nu pot prinde peste dacă acesta nu se află acolo. Uneori s-ar putea să vă găsiți în astfel de situații, orice pescar de competiție a avut astfel de zile. Sau poate ca în cadrul unei competiții peștele pur și simplu stă în alta zonă. În astfel de cazuri este imposibil să dai randament la o competiție.

De cele mai multe ori, lucrurile stau mult mai bine, dar chiar și atunci va trebui să te concentrezi. În astfel de ocazii sunt deplin convins că rezultatele sunt pe măsura abilitaților și că norocul joacă doar un rol minor.

Profesioniștii de top sunt, după părerea mea, pescarii care înțeleg mai bine decât ceilalți ce se întâmpla sub apă. Aceștia cunosc mai bine decât oricine (uneori în cele mai mici detalii) comportamentul diferitelor specii de pește pe care încearcă sa le prindă. Acest lucru ii ajuta sa aleagă metodele de pescuit adecvate condițiilor (si, desigur, poseda abilitățile tehnice necesare pentru a-si pune ideile în practica) și, cel puțin la fel de important, să aleagă strategiile optime de nădire.

Prietenia cu Marcel Van den Eynde

Înainte de a trece la subiectul propriu-zis, vreau să vă explic ceva. În zilele noastre există multe firme producătoare de nade, care vă oferă tot felul de produse. Sunt convins ca orice producător de nade este interesat sa ofere clienților produse de calitate. Eu, personal, sunt un adept „pe viață” al produselor Van den Eynde. Îmi cer scuze deci dacă sfaturile mele se vor baza doar pe „istoria” acestora.

Pur și simplu nu pot descrie alte produse pentru că nu le cunosc. Singurele mele cunoștințe legate de nade, în afara de cele dobândite de când folosesc produse Van den Eynde, sunt bazate pe experiența proprie de amestecare a nadelor. Obișnuiam sa fac asta în primii mei ani de pescuit de competiție, acum „câțiva” ani. Pe atunci, nadele gata preparate erau, practic, inexistente. (Astazi Jan Van Schendel are propria linie de produse dedicate pescuitului, care include si cateva nade pentru pescuit de competitie statioanar n.n.)

Într-o zi cu soare am fost suficient de norocos încât să-l cunosc pe Marcel Van den Eynde, faimosul pescar de competiție și fondatorul companiei cu același nume. De fapt, prima noastră întâlnire nu a avut nimic de-a face cu nadele. S-a întâmplat pe vremea când pescuiam la una din primele competiții oficiale pentru echipa mea națională olandeză, așa-numitul „Tournoi de l’Ámitie,” o competiție internațională anuală intre șase tari, care are loc și-n ziua de azi.

Marcel concura pentru Belgia și se afla în sectorul unde mă aflam și eu, la o aruncătură de băț de mine. Meciul a început extraordinar pentru el, dar „ca un făcut”, spre sfârșit norocul a început să fie de partea mea și am reușit să câștig sectorul și chiar întregul turneu.

Așa o realizare în cadrul unui eveniment atât de prestigios nu e ceva care se uita foarte repede ca pescar, dar pentru mine de 10 ori mai importantă a fost reacția lui Marcel imediat după meci. Rareori am întâlnit pe cineva care să accepte înfrângerea cu mai multă „clasa” (acesta e cuvântul cel mai potrivit).

Din acea zi am păstrat legătura și, mai târziu, în același an, el a concurat în campionatele mondiale care s-au ținut în Olanda. Mie și celorlalți 124 de supraveghetori ne-au fost distribuite un echipament și un număr dintr-un sector anume, unde trebuia sa ne ducem. Ghiciți peste ce pescar am dat la acel număr. Ar fi putut sa fie orice alt participant, dar cine se afla acolo? Marcel! Ce coincidență incredibilă!

Marcel era cu adevărat unul dintre cei mai buni pescari pe care i-am cunoscut vreodată. Strategiile și ideile sale erau atât de inteligente și totuși abordarea atât de simplă.

Am devenit prieteni foarte buni și desigur ca am învățat enorm de multe din experiența lui. Nu pot exprima în cuvinte cât îi sunt de îndatorat.

Încrederea și pescuitul de competitie

Atunci când ai un „mentor” ca Marcel, este normal să începi să ai aceleași principii. Am început imediat sa folosesc nadele lui și, cu ajutorul lor, am devenit încrezător. Până în ziua de azi acest lucru nu s-a schimbat!

„Încrederea” este cuvântul magic în sportul nostru. Când te gândești mai bine, îți dai seama ca vine odată cu experiența. Pescuind cat mai des veți dobândi aceasta experiență. Zicala „exercițiul este mama învățăturii” nu poate fi mai adevărata decât în pescuitul de competitie.

Una din frumusețile sportului nostru constă în faptul că dobândim mai multa experiență cu fiecare zi petrecuta la pescuit, ceea ce înseamnă ca astfel ne perfecționăm. Spre deosebire de fotbal sau atletism, de exemplu, nu există „data de expirare” pentru niciun pescar, atâta timp cat își menține interesul viu.

Cel mai bun exemplu care îmi vine în minte este, din nou, Bob Nudd, faimosul pescar englez. A început sa pescuiască cu adevărat abia la vârsta de 26 de ani! Primul său titlu într-un campionat mondial l-a câștigat când avea deja 46 de ani!

Primul lucru pe care-l iau în considerare când particip la o competiție este tipul de apă pe care se pescuiește. Bineînțeles ca oricine citește asta înțelege ca peștii care înoată într-o baltă puțin adâncă se vor comporta foarte diferit de cei dintr-o apa curgătoare, de exemplu.

Următorul aspect de luat în considerare este legat de speciile de pește care probabil vor constitui marea parte a greutății vizate (și care se preconizează a fi greutatea câștigătoare). După toate probabilitățile, aceia sunt peștii ce vor fi prinși și tactica mea se va baza pe acest fapt.

Desigur, faptul de a mai fi pescuit pe o apă anume reprezintă un avantaj, în special dacă pescuitul s-a desfășurat în condiții de competiție. Acest lucru mă va ajuta sa „dovedesc” (sau nu) eficienta ideilor pe care se bazează tacticile mele.

Jan van Schendel