Râmele pentru Pescuit – Ghid Complet

Râmele sunt una dintre cele mai vechi și populare momeli din pescuit în toată lumea, fiind apreciate pentru eficiența, versatilitatea și atracția lor asupra unei game largi de pești, atât pașnici, cât și răpitori.

Ca mulți dintre voi, și eu am început să pescuiesc în copilărie cu o vargă de trestie, o sfoară sau un nylon extras din bureții de spălat vase, cu o plută improvizată din cocean, un plumb turtit și înfășurat pe fir, și un bold îndoit, armat cu o râmă culeasă din grădină. Rimele au fost prima și cea mai accesibilă momeală din copilărie, dar și acum, zeci de ani mai târziu, nu îmi lipsesc din bagajul de momeli, în partidele de pescuit la plută sau la feeder.

De obicei, culegeam râmele cu grijă, fie de sub grămezile de coceni, fie din grădină sau de sub lespezi de beton, fără să le deosebesc prea mult între ele – erau doar albe și roșii. Le puneam într-o cutie de tablă de la nesul Amigo, in cutii de conserve sau de creme de pantofi, cu puțin pământ, le găuream capacul cu un cui și le foloseam a doua zi pe bălțile sau canalul pe unde pescuiam.

Însă, pe măsură ce anii au trecut, am descoperit că nu toate râmele sunt la fel, chiar dacă la prima vedere par identice, cum nici rezultatele pe care le obțineam cu ele nu erau mereu aceleași. Mai mult, pe măsură ce am câștigat experiență, deși am învățat ulterior că râmele pot fi utilizate și ca material de nadă, nu doar ca momeală, fiind extrem de eficiente în anumite condiții.

Despre toate aceste subtilități și multe alte lucruri legate de râme, vom vorbi în cele ce urmează, în acest ghid marca superpescar.ro, unde te invit să explorăm împreună principalele tipuri de râme folosite în pescuit, modurile de utilizare, de stocare și de creștere, dar mai ales diferitele moduri în care putem folosi această momeală versatilă.

Să începem!

Tipuri de Râme Utilizate în Pescuit

Din capul locului trebuie să menționez cât de important este să înțelegem că diferitele specii de râme nu se găsesc în aceleași locuri și nici nu au aceleași nevoi sau utilizări. În funcție de habitatul lor, râmele pot fi clasificate în trei categorii principale:

1. Râme epigeice: Trăiesc la suprafața solului, în straturi de vegetație în descompunere, cum ar fi compostul sau bălegarul.
2. Râme endogeice: Locuiesc în primele straturi ale solului, la doar câțiva centimetri adâncime.
3. Râme anecice: Sapă galerii adânci în sol, ajungând până la 2 metri adâncime.

Pentru pescari, nu este atât de important faptul că râmele sunt animale nevertebrate din clasa Oligochaeta, care cuprinde aproximativ 3.000 de specii. Ceea ce este important însă este să le cunoaștem și să distingem câteva dintre cele mai comune și mai accesibile. În mod frecvent, râmele roșii de pescuit se pot clasifica în următoarele tipuri:

Tipuri de Râme Roșii de Pescuit

Râma de Gunoi / Râma de Bălegar / Râma Tigrată

De regulă, sunt subspeciile Dendrobaena sau Eisenia fetida. Aceste varietăți sunt utilizate frecvent în compostarea organică, fiind specializate în descompunerea celulozei din bălegarul proaspăt. Diferențele între cele două varietăți constau în dimensiunea maximă la maturitate, dendrobenele fiind mai mari (până la 10 cm), mai groase și uneori mai deschise puțin la culoare.

Dendrobaena veneta este o specie de râmă care trăiește și se hrănește în stratul de frunze (partea epigeică), dar sapă și vertical și orizontal până la 0,3-0,5 m adâncime în solul superior (partea endogeică). Eisenia fetida se evidențiază prin rezistența sa superioară la păstrare și infiere pe cârlig, precum și prin creșterea rapidă. Este ușor de recunoscut datorită zvârcolirilor specifice atunci când vrem să o atașăm pe cârlig. Această varietate preferă mediile calde și umede, fiind potrivită pentru a fi crescută acasă. Ambele au o culoare roșie, vișinie sau maro cu inele galbene sau portocalii.

Râma Comună de Pământ (Lumbricus terrestris) – Râma de Rouă

Trăiește în solul (mai afânat) al grădinilor și sunt acele râme pe care le vedem ieșind la suprafață după o ploaie intensă, care le inundă galeriile. Au dimensiuni mari, cu un cap mai gros și mai închis la culoare și un diametru destul de generos. Toate acestea fac din râma comună de pământ o momeală clasică pentru pescuitul peștilor mari, precum crap, somn, biban, dar și al peștilor de mare. Trăiește în pământ umed și gras, în care își sapă galerii de peste 1-2 m adâncime.

Colectarea râmei de pământ poate fi mai dificilă prin săpare, deoarece necesită căutarea în straturi mai profunde de sol. Se preferă astfel adunatul noaptea, când râmele ies la suprafață. Lumbricus terrestris are mai multe nume comune, inclusiv râma de pământ comună, râma de ploaie și râma de rouă. Este puternic pigmentată, maro-roșu-purpurie dorsal și are culori mai deschise ventral. Are lungimi între 90-300 mm și aproximativ 110-180 de segmente.

Râma Roșie (Lumbricus rubellus) – Râma de Frunzar / Râma de Pădure

Se găsește în zone cu sol afânat sau nisipos și frunze sau lemne putrede. Are un miros intens. Râma de pădure este cunoscută ca o alegere excelentă pentru pescarii sportivi care urmăresc pești precum mreana sau somnul, datorită tegumentului său gros, care face ca râma să reziste bine pe cârlig. Această specie rezistă în apă pentru perioade îndelungate, inclusiv în ape sărate, și este viabilă chiar și la temperaturi mai scăzute.

Se deosebește prin faptul că, deși inelată, nu are acele inele galbene sau portocalii ale râmelor de gunoi și poate avea irizații verzui-violet. Trăiește la suprafața solului și este mai tolerantă la lumină, deci nu caută să se ascundă imediat ce este expusă. Râma roșie poate fi crescută cu succes acasă, oferind o sursă constantă de momeală proaspătă pentru escapadele de pescuit. Lumbricus rubellus este o specie înrudită cu Lumbricus terrestris. Are o culoare roșcată, maro sau violet, iridescentă dorsal și galben pal ventral. Are de obicei între 25 și 105 mm lungime, cu aproximativ 95-120 de segmente.

Râmele de Piatră

Sunt variante mai mici față de celelalte tipuri menționate, sunt deschise la culoare și au un inel proeminent în partea anterioară a corpului. După cum le spune numele, le găsim sub pietre, bolovani sau lespezi, în medii cu umiditate ridicată. Pentru a fi cât mai rezistente la cârlig, se pot ține în cutii cu ziare umede câteva zile, dar la temperaturi joase – sub 15 grade (lucru valabil și pentru celelalte tipuri de râme). Pot fi destul de vioaie pe cârlig, atrăgând prin mișcarea lor peștii.

Râmele Negre (Șerpești)

Râmele negre, cunoscute și sub denumirea de râme șerpești sau râme de mlaștină, sunt considerate o momeală de top pentru pescuitul somnului, dar și al crapului. Se recoltează din zone cu pământ argilos, aproape de apă, în special în zone mlăștinoase, cu rădăcini de iarbă și stuf, mai ales după retragerea apei.

Sunt foarte rezistente, tocmai de aceea pot fi folosite cu succes în zone cu mult pește mărunt, deoarece sunt selective, fiind mai greu de ciupit și tocat de peștii de talie mică. Păstrarea lor în stare proaspătă poate fi realizată prin utilizarea de recipiente mari cu pământ semi-uscat, ținute la întuneric. Sunt ideale pentru pescuitul în Dunăre și în Delta Dunării, și se folosesc pe cârlige mai mari, cu tijă lungă și contră pe tijă.

Râma de Mare (Nereis)

Despre râmele de mare am scris un întreg articol separat, aici: Râma de Mare

Moduri de Prezentare a Râmelor pe Cârlig

Modul în care punem râmele pe cârlig poate varia în funcție de specia de pește, tehnica de pescuit sau specia pe care încercăm să o prindem.

Pentru specii precum carasul sau plătica, o simplă jumătate de râmă subțire, prinsă de capătul întreg și trasă pe tija cârligului poate fi suficientă și extraordinar de eficientă. Totuși, atunci când încercați să prindeți specii mai mari, cum ar fi crapul sau somnul, mai multe râme întregi puse în „buchet” sau o singură râmă mai mare înșirată nu doar pe cârlig, cât și pe o porțiune din firul de struna – vor fi variante mai selective.

Pescuitul cu Râme Întregi

Folosirea unei râme întregi este cea mai simplă și mai comună variantă de prezentare. Această variantă este potrivită pentru o multitudine de specii de pești, fiind una din primele opțiuni pe care le încerc la pești cum ar fi plătica, roșioara sau carasul.

Dar și o râmă întreagă poate fi prinsă în mai multe feluri pe cârlig, dintre care cele mai comune sunt:

• Fixarea râmei pe cârlig de un singur capăt, într-un singur punct, lăsând-o să atârne liber, pentru a-i permite mai multă mișcare și naturalețe.
• Fixarea râmei pe cârlig în mai multe puncte, îndoind-o și înfășurând-o pe tijă, pentru a-i da mai mult volum și consistență. Atentie, nu omorati rama, pentru a avea rezultate cat mai bune.
• Fixarea râmei pe cârlig prin înțeparea și prinderea de la „jumătate”. În practică, de fapt, înfigem râma în cârlig imediat după inelul reproducător, către coadă, întinzând-o pe toată lungimea tijei, pentru a-i da astfel mai multă rezistență în cazul atacurilor de la peștii mai mici. aceasat Este o variantă care se impune mai mult atunci când peștii fură des râma noastră de pe cârlig și nu se înțeapă, dar, altfel, are dezavantajul de a omorî râma mai repede.

Un sfat cheie de reținut este să alegeți cea mai vioaie râmă ca momeală de cârlig și să o schimbați când a fost atacată de pești. Râmele care se zvarcolesc sunt mult mai ispititoare pentru pesti, decat cele moarte sau apatice. Am testat asta de prea multe ori la pescuit, dar chiar și într-un acvariu, unde am crescut vreme de câțiva ani niște carași de baltă. Mi-e evident că peștii sunt mai atrași de râmele care se zbat/mișcă. Atât de importantă este mișcarea, încât în pescuitul la coșuleț sau în cel la plută, nu de puține ori mișcăm discret linia, astfel încât să animăm momeala și să atragem atenția eventualilor pești din zonă.

Utilizarea Capetelor sau Cioatelor de Râme ca Momeală

Utilizarea cioatelor de râmă ca momeală este o metodă preferată în situațiile în care vizez carasul mediu și mare, cel de peste 300g. Evident, această variantă constă în a folosi doar o parte din corpul râmei, de obicei capătul mai gros, ca momeală. Adeseori, pentru a securiza cioata de râma pe cârlig, mă folosesc și de un viermus, cocktailul rezultat fiind numit „carcălete”.

Este bine de știut aici, mai ales pentru pescarii începători:

• Când utilizez cioatele de râmă ca momeală, nu arunc fragmentul rămas nici în cutie, nici pe mal, ci îl integrez în nada, tocându-l cu ajutorul foarfecei de râme. În cutie, acestea ar putea deceda și mi-ar omorî rapid celelalte râme.
• Cioata de râma nu este o momeală pe care să o „refolosești”. Prefer împrospătarea ei de fiecare dată, deoarece vreau ca zemurile din râma să se elibereze în zona cârligului după fiecare lansare.

Utilizarea Mai Multor Râme pe un Cârlig ca Momeală

Această variantă, pe care o folosesc cel mai adesea când vizez plătica mare, presupune utilizarea a două fragmente de râmă sau a două râme întregi pe un cârlig.

• Cu fragmentele de râmă, obiectivul este simplu: să creez cât mai multă atracție „olfactivă”, dată de mirosul specific al râmelor.
• Cu râmele întregi, obiectivul este diferit: să creez o atracție vizuală, datorită atât dimensiunii celor două râme, cât și mișcării lor.
• Varianta hibridă, când prind inițial o râmă întreagă, și, pentru a o opri să se încolăcească și să acopere vârful cârligului, pun și un ciot de râmă. Astfel, am atât atracție „olfactivă” cât și vizuală.

Râme pe Firul de Păr

O variantă foarte eficientă la pescuitul peștilor de talie mare este prinderea râmelor pe firul de păr, în monturi cu quick stop. Lungimea firului de păr trebuie adaptată pentru a ne asigura că avem cârligul bine expus și liber să înțepă peștii. Se pot utiliza atât râme întregi, cât și bucăți de râme. În cazul pescuitului la feeder, nu îngropăm momeala în method feder sau coșuleț, ci o lăsăm liberă.

Râme Injectate cu Siringa

Injectarea aerului în râme pentru creșterea flotabilității lor, când sunt atașate pe firul de păr, este un truc de pescuit care presupune folosirea unei seringi cu un ac foarte fin, precum cele de insulină sau cele pentru copii.

Acest lucru poate avea mai multe avantaje:

• Crește dimensiunea aparentă a râmelor
• Le face mai ușor de absorbit de peștii care inhalează momeala
• Le face mai vizibile și mai selective pentru pești de talie mai mare
• Ne permite să le facem să rămână deasupra unui substrat moale sau plin de resturi vegetale

Nu vă așteptați însă ca râmele să devină o momeală suspendată ca un pop-up. Ideea este că un capăt al râmei va rămâne mai sus, fiind ușor antrenat de orice curent din zonă, ispitind astfel peștii.

Râme Tocate – Un Ingredient Cheie în Pescuitul Staționar

Utilizarea râmelor tocate în amestec cu nadă este o metodă eficientă, utilizată în diverse stiluri de pescuit staționar, inclusiv la feeder. Această abordare presupune mărunțirea râmelor cu o foarfecă specială și adăugarea lor în nadă. Lichidul eliberat din râme acționează ca un atractant puternic pentru pești, sporind atractivitatea nadei.

Atenție însă! Pentru a facilita integrarea sucului din râme în nadă, fără a-i afecta mecanica, este recomandat să folosiți o nadă mai uscată.

Este important de menționat că eficiența acestei metode poate varia în funcție de frecvența utilizării ei pe o anumită apă. Din observațiile mele, abordarea cu râme tocate în nadă, destul de pozitivă, are tendința de a avea succes maxim în apele în care această strategie nu a fost suprautilizată. Din fericire, cel puțin în zonele pe care le frecventez eu mai des, de pe lângă București, sunt (suficient de) puțini pescari care achiziționează o foarfecă de râme și cantități suficiente pentru a avea o problemă la partidele de plăcere. Însă în competiții trebuie întotdeauna avut grijă, mai ales dacă acestea sunt pe mai multe zile și concurenții folosesc râme tocate. În zonele unde pescarii folosesc des râme tocate, peștii pot deveni mai puțin receptivi.

Tipul de râme și modul de mărunțire influențează rezultatele. Dendrobaenele, de exemplu, pot fi tocate mai grosier (eu prefer bucăți de aproximativ 1 cm), pe când râmele de rouă pot fi mărunțite mai fin utilizând în acest sens chiar și un chopper cu șafoară. Recomand o abordare moderată în ceea ce privește cantitatea de râme tocate adăugate în nadă – rareori depășesc 15-20 de râme la o nădire inițială. Pe parcursul partidei, toacă și adaugă treptat câte 3-5, în funcție de activitatea și răspunsul peștilor și evaluarea mea asupra vederii de pescuit.

Înainte de a fi tocate, râmele trebuie curățate de pământ și resturi vegetale. O sită, chiar și una de pelete, poate fi utilă în acest proces. Aici am să îl las pe Fery Szilagy să îți arate un truc bun:

Pescuitul cu râme tocate este eficient atât pentru speciile pașnice (ciprinide), cât și pentru răpitori precum bibanul. În cazul pescuitului la feeder, dimensiunea bucăților de râmă poate fi ajustată în funcție de specia vizată: bucăți mai mari pentru plătică, râme mărunțite complet pentru caras. Se recomandă utilizarea coșurilor cu puține găuri, plasând râmele în mijloc și astupând capetele cu nadă.

Deși productivă, această metodă prezintă și dezavantajul de a atrage pești nedoriți, cum ar fi somnul african sau guvizii. Dacă tot am amintit de un dezavantaj, haide să explorăm și avantajele și dezavantajele utilizării râmelor ca momeli.

Avantaje și Dezavantaje ale Utilizării Râmelor ca Momeli

Capturarea și Colectarea Râmelor

Râmele se pot obține din mai multe surse: din natură, din magazine specializate sau din propria grădină. Fiecare sursă are avantajele și dezavantajele ei. În acest capitol, îți vom arăta cum să capturezi și să colectezi râmele din fiecare sursă.

Săparea după Râme prin Grădină

Una dintre cele mai simple și mai ieftine metode de a obține râme este să sapi după ele în grădină. Ai nevoie de o cazmă sau furcă, o cutie generoasă pentru stocare și un loc cu sol umed și bogat în humus, de preferință la umbra unui copac sau a unei clădiri. Evită zonele cu sol uscat, compact sau sărac în nutrienți. Pentru eficiență maximă, poți arunca pământul săpat pe o prelată sau un sac de nailon. Dacă vrei să rămâi cât de cât curat, o pereche de mănuși chirurgicale te va ajuta la separarea râmelor de pământ. Pune râmele găsite într-o altă cutie pregătită dinainte, în care există deja pământ umed.

La final, nu uita să acoperi gropile săpate cu pământul scos și să nivelezi suprafața, pentru a lăsa râmele să repopuleze zona pe viitor.

Avantajele acestei metode sunt că nu necesită mult efort, costuri sau echipamente speciale. Dezavantajul este că vei obține râme de diferite tipuri și dimensiuni, așa că va trebui să sapi destul de mult dacă dorești doar o anumită dimensiune sau un anumit tip de râmă. În plus, nu ai garanția că vei găsi râme în orice sezon; uneori, vara sau toamna târziu, acestea pot fi mai greu de localizat.

Creșterea Proprie a Râmelor pentru Pescuit

Creșterea propriei surse de râme reprezintă o soluție eficientă și sustenabilă pentru pescarii pasionați. Această metodă nu doar că asigură o aprovizionare constantă cu râme de calitate, dar permite și controlul asupra condițiilor de creștere și a calității râmelor. În continuare, voi detalia pașii necesari pentru a-ți începe o crescătorie de râme acasă, incluzând alegerea recipientelor, pregătirea mediului de viață, hrănirea și întreținerea râmelor.

Alegerea Recipientelor

Pentru a iniția o crescătorie de râme, este esențial să selectezi recipiente adecvate care să asigure un mediu optim pentru dezvoltarea acestora:

• Tipuri de Recipient: Gălețile mari din plastic de vopsea lavabilă, butoaie de plastic, cutiile de lemn încă puse saci de rafie – sunt opțiuni populare. Asigură-te că recipientele din plastic au mici găuri de drenaj și aerisire pentru a menține un echilibru corespunzător al umidității și al ventilației. În cazul în care optezi pentru sacii din rafie, asigură-te că păstrezi umiditatea amestecului.
• Capace Ermetice: Utilizează capace care se pot închide bine pentru a păstra umiditatea și a preveni uscarea râmelor. Un capac perforat este ideal pentru a permite circulația aerului fără a permite scăparea râmelor.

Pregătirea Mediului de Viață

Un mediu potrivit este important pentru înmulțirea și creșterea râmelor:

• Substrat: Umple recipientul cu minim 20-25 cm (trei sferturi de găleată) cu un amestec de pământ de grădină, turbă, frunze descompuse, paie sau carton și ziare tocate. Substratul trebuie să fie umed, dar nu excesiv de ud, și dacă pui pământ de flori din comerț, să aibă un pH neutru sau ușor acid.
• Refugii: Adăugarea unui strat de carton, paie și frunze pe fundul recipientului poate oferi refugii pentru râme, poate optimiza drenajul în cazul unui mediu prea umed și poate ajuta la menținerea condițiilor optime de mediu.

Introducerea și Îngrijirea Râmelor

Odată ce recipientul este pregătit, urmează pașii pentru introducerea și întreținerea râmelor:

• Așezarea Recipientului: Plasează recipientul într-un loc umbrit, răcoros și ferit de lumina directă a soarelui sau alte surse de căldură excesivă sau frig. Opțiuni bune includ beciurile/subsolurile, camere de depozitare, garaje sau chiar și un balcon de pe nord.
• Introducerea Râmelor: Transferă râmele capturate sau cumpărate în recipientul pregătit, evitând aglomerarea excesivă. O regulă după care mă ghidez este de a introduce aproximativ 200-300 de grame de râme (5-6 porții, la majoritatea magazinelor) în cam 10 litri de substrat.
• Hrănirea: Râmele se hrănesc cu materie organică în descompunere, cum ar fi resturi vegetale, așa că eu le dau coji de fructe și legume, zaț de cafea și ziare tocate. Evită alimentele care conțin carne, lactate, uleiuri sau produse procesate. Taie hrana în bucăți mici și îngroap-o superficial în substrat pentru a preveni mucegaiul și mirosurile neplăcute.

Condiții de Mediu și Întreținere

Menținerea unor condiții optime este esențială pentru sănătatea și reproducerea râmelor:

• Temperatură și Umiditate: Păstrează recipientul la o temperatură între 10 și 25 de grade Celsius și menține un nivel ridicat de umiditate, dar evită excesul de apă. Eu pulverizez apa pe stratul superior atunci când observ că a devenit prea uscat.
• Reproducere: Râmele se reproduc prin ouă depuse în substrat, de obicei la 4 săptămâni după introducerea în crescătorie. Este important să nu recoltezi prea multe râme în faza inițială pentru a permite populației să se regenereze. Multe populații de râme se dublează cam în 60 de zile, dacă condițiile sunt bune, așadar după două luni de la pornirea crescătoriei, poți începe să recoltezi râmele pentru partidele tale.

Avantaje și Dezavantaje

Avantaje:

• Sursă Constantă: Asigură o aprovizionare continuă și sigură – mai ales în lunile prea călduroase, de vară, când colectarea râmelor e mai dificilă.
• Control asupra Calității: Permite monitorizarea și controlul condițiilor de creștere și implicit a calității râmelor.
• Beneficii Adiționale: Procesul de creștere generează compost de înaltă calitate, util pentru plante.

Dezavantaje:

• Spațiu și Întreținere: Necesită un spațiu adecvat și o atenție constantă pentru menținerea igienei și condițiilor optime.
• Răbdare: Este nevoie de răbdare, în special în faza inițială a crescătoriei, până când râmele se înmulțesc suficient.

Cum Păstrăm Râmele pe Malul Apei?

Păstrarea râmelor la partida de pescuit e o problemă de care ne lovim cu toții, așa că necesită atenție și o strategie mai complexă decât simpla ținere la umbră, pentru a ne menține momeala proaspătă și atrăgătoare pentru pești. Iată câțiva pași pe care eu îi urmez și pe care vi-i recomand:

1. Recipient Corespunzător: Alegeți un recipient generos care să permită o inerție termică mai bună. O cutie mai mare de minim 1.5-2 litri este întotdeauna mai bună decât micile cutii în care se vând adesea râmele.
2. Păstrare / Hidratare: Râmele clasice trebuie să fie menținute într-un mediu umed/răcoros pentru a le menține vioaie. În zilele cu vânt sau căldură excesivă, nu ezitați să udați pământul din recipient, dar moderat, adică asigurați-vă că nu este prea îmbibat cu apă.
3. Temperatura Potrivită: Râmele se pot ține și în ladă frigorifică sau recipiente termoizolate, dar pentru a evita șocul termic, cel mai adesea la partidele mai lungi eu prefer să îngrop cutia undeva unde se va afla în umbră toată ziua.
4. Verificare Regulată: Verificați starea râmelor periodic pe parcursul partidei de pescuit. Orice semn precum râme ieșite la suprafață, spumă /spuzăsau râme moarte este un semnal de alarmă.

Păstrarea Râmelor Negre (Șerpești) pentru Pescitul Somnului

Păstrarea râmelor negre în condiții optime este un ritual în sine al pescarilor care merg mai multe zile la pescuit, un ritual care trebuie efectuat dacă vrem ca aceste momeli, deloc ieftine, să reziste cât mai bine. Vă recomand atenție deosebită la următoarele aspecte:

• Transport și Păstrare: Utilizați sticle cu apă înghețată, așezate peste pământul râmelor, în timpul transportului.
• Păstrarea la Locul de Pescuit: Dacă avem posibilitatea, folosim un beci răcoros sau un spațiu umbrit și rece.
• Păstrarea pe Malul Apei: Săpați o groapă într-un loc aflat la umbra întreagă zi și acoperiți recipientul în care țineți râmele cu material vegetal. Verificați dimineața sau seara starea lor și, la nevoie, pulverizați apă peste pământ, pentru a le oferi condiții optime.
• Cum le Ținem în Barcă: Ideal într-o ladă frigorifică sau un recipient termoizolat, în care punem și sticle cu apă rece sau cârpe umede pentru menținerea temperaturii cât mai joase.

Întrebări Frecvente – Ramele pentru Pescuit

Pot folosi orice tip de râma pentru pescuit?

Răspuns: Nu, nu toate tipurile de râme sunt potrivite pentru pescuit. Unele specii de râme sunt prea mici, prea sensibile sau prea rare pentru a fi folosite ca momeală. În acest ghid, ți-am prezentat cele mai comune și mai accesibile tipuri de râme de pescuit: râma de pământ, râma Dendrobaena, râma tigrată de gunoi și râma roșie mică.

Ce dimensiune de cârlig ar trebui să folosesc pentru râme?

Răspuns: Dimensiunea cârligului depinde de tipul de pește vizat. De obicei, cârligele între dimensiunile 8 și 16 sunt adecvate pentru majoritatea tehnicilor de pescuit staționar, în timp ce pentru pescuitul la somn sau crap mare, cu buchet de rame, acestea pot ajunge până la 1/0. Desigur, trebuie să adaptezi dimensiunea cârligului la dimensiunea râmelor pe care le folosești. Nu are sens să folosești o ramă prea mare pentru un cârlig mic sau invers.

Ce formă de cârlig ar trebui să folosesc pentru râme?

Răspuns: Pentru pescuitul cu râme ca momeală, cel mai potrivit tip de cârlig ar fi unul de formă clasică, cu tijă lungă și curbură moderată, pentru a permite prinderea corectă a râmei.

Cum pot ține râmele vii pentru o perioadă îndelungată?

Răspuns: Pentru a ține râmele vii pentru o perioadă îndelungată, trebuie să le stochezi și să le întreții corespunzător. În acest ghid, ți-am arătat cum să faci acest lucru:

1. Alege un recipient adecvat pentru stocarea râmelor.
2. Umple recipientul cu un substrat umed și bogat în humus și materie vegetală.
3. Transferă râmele în recipient.
4. Așază recipientul într-un loc răcoros, întunecat și liniștit.
5. Hrănește râmele o dată pe săptămână, cum ți-am explicat mai sus.
6. Verifică periodic starea lor și umezeala substratului și vei avea râme pe întreg sezonul!

Fir întins!

Claudiu