Coșulețe de feeder: ghid complet 2022 2

Coșulețe de feeder: ghid complet 2022

Cum, când și ce coșulețe de feeder alegem?

Cum alegem coșulețul de feeder potrivit? Când schimbăm tipul de coșuleț și dimensiunea lui? Ce rol au diferitele tipuri de coșulețe de feeder?

Despre toate acestea și chiar mai multe, asta vom vorbi în ghidul următor, un îndrumar complet de alegere pentru coșulețe de feeder potrivite pentru orice situație , de la superpescar.ro

În ultimii zece ani tehnica de pescuit la feeder cu coșulețul a devenit extrem de populară în întreagă Românie. Pe apele naturale, precum și pe cele amenajate, pescuitul la coșuleț a câștigat tot mai mulți adepți. Acum există multiple competiții dedicate exclusiv acestui stil, cu o participare semnificativă.

Cu toate acestea, varietatea de coșulețe de feeder existentă pe piață creează confuzie pescarilor care au descoperit de curând această tehnică. Pentru cei mai mulți dintre ei, nu este întotdeauna evident de ce există atâtea modele diferite de coșulețe.

Pare mai degrabă un artificiu comercial decât o necesitate.

Cu certitudine însă, dacă vrei să evoluezi ca pescar de feeder și să îți îmbunătățești rezultatele, nu te poți limita la un singur model de coșuleț (chiar dacă pescuiești pe un singur tip de apă).

Coșulețele de feeder trebuie să îndeplinească două obiective: în primul să livreze o anumită cantitate de hrană (nadă și particule) în locul unde bănuim că se află peștii și, în al doilea rând, să ajungă de fiecare dată cu precizie maximă acolo.Pentru pescarul începător nu este întotdeauna simplu să aleagă din pleiada de opțiuni coșulețul de feeder potrivit, pentru o situație de pescuit specifică.

De aceea vom aborda subiectul în detaliu și vom discuta printre altele despre:

  • Cum clasificăm coșulețele de feeder?
  • Ce avantaje și dezavantaje au diferitele tipuri de coșulețe?
  • Ce variantă de coșuleț feeder folosim în funcție de apă?
  • Ce mărime de coșulețe alegem și când ?

Nu îți face griji dacă nu ai în trusă toate modelele de coșulețe de feeder despre care vom vorbi în cele ce urmează.

Poți face ajustări și modificări ale coșulețelor, urmând câteva soluții testate și verificate, pe care le-am presărat ici –acolo, în articol.

Așadar, fie că ești nou în pescuitul la feeder cu coșulețul, sau deja un veteran al acestei tehnici, vei găsi în rândurile următoare nu doar informație ci și câteva idei, sfaturi și trucuri.

Ce tipuri de coșulețe de feeder există?

Rotunde, dreptunghiulare, ovale, din plastic sau din plasă metalică, închise la un capăt sau la ambele, sau cu o deschizătură laterală și lista ar putea continua.

Coșulețe de feeder: ghid complet 2022 3

Dacă până acum câțiva ani cel mai simplu era să le categorisim în coșulețe de feeder deschise (cu variantele open end și cage ), și coșulețe închise (sau coșulețe de viermi), între timp lucrurile s-au mai complicat puțin.

Avem astăzi coșulețe-hibrid ce combină simultan diverse variante, avem și coșulețele tip bullet, coșulețele window feeder și chiar coșulețe flotante.

Să le descifrăm pe rând, pornind de la variantele clasice, si denumirea lor adptata sau originiala (din engleza)  in lipsa de termeni mai bine fixati in limbajul pescarilor romani:

Coșulețe de feeder tip plastic open end

Coșulețele feeder „plastic open end”, sunt practic nimic mai mult decât un tub de plastic cu câteva găuri și un lest.

Un concept simplu de a livra hrană pentru pești, pe vad: fie nadă simplă, fie nada împreună cu ceea ce numim particule. Adică elemente precum semințele, casterii (pupele de muscă), peletele, și chiar și momelile vii (viermuși, râme, larve de chironomide, fuii) .

Coșulețele plastic open end au, desigur, dichisul lor.

Tubul care le alcătuiește corpul protejează foarte bine conținutul de hrană, atât la impactul cu apa cât și în căderea coșulețului prin coloana de apă. Pentru că apa are acces mai greu la nadă, înseamnă implicit că aceasta se va desface mai încet, într-un timp mai lung, decât la un model cu corpul din plasă.

Acesta e un aspect important, pentru că asta înseamnă că o cantitate mai mare de hrană este « transportată » până jos, pe substrat, acolo unde încercăm să atragem și să menținem peștii. Dacă în coloana de apă se eliberează mai puțină nadă, peștii vor fi nevoiți să vină mai aproape de cârlig, când vor să primească „oferta” noastră.

Intuim așadar unde își au locul și rolul, pe ape cu adancime mai mare, sau când vrem să evităm ca nada să atragă peștii mici între ape. Mai este însă un aspect:

Ne dorim ca nada să iasă din coșuleț. Să își facă efectul. Deoarece protejează excelent conținutul, coșulețele open end se pretează mai bine cu nadele care după pregătire sunt ușor subumectate. Acestea vor ieși suficient de repede din coșuleț, la doar câteva secunde după ce iau contact cu apa.

Dacă intenția noastră este să ducem și particule pe vad, atunci pe acestea le adăugăm numai înainte de a încărca coșulețul. Dacă vrem să ducem momeli vii, precum viermușii, aceștia vor fi încărcați în mod ideal în mijlocul coșulețului, între două capace de nadă.

Și încă o observație:

Coșulețele open end sunt de departe preferatele noastre când pescuim pe râuri și pe Dunăre, mai ales în apă adâncă.

Coșulețe de feeder tip cage feeder

Variantele comerciale sunt cel mai adesea construite din plasă metalică sau țesătură (suficient de rigidă)din plastic.

Trebuie înțeles din capul locului că aceste coșulețe se golesc mai rapid decât varianta open end din plastic, și trebuie o grijă sporită la atenuarea impactului lor cu apa. E de dorit să încercăm așadar să le amortizăm (suplimentar) aterizarea pe apă, atunci când le folosim.

Nu se pretează tocmai bine la introducerea de momeli vii precum viermușii amestecați cu nadă. Aceștia se vor mișca, vor căuta să iasă și vor cădea din coșuleț prea repede, chiar înaintea sau în timpul lansării.

coluste de feeder din plasa

Cu toate acestea coșulețele cage au rolul lor, unul din cel mai important fiind la nădirea inițială, precum și pe durata de început a partidelor de pescuit, când scopul nostru este să atragem mai repede peștii pe vad.

Ne folosim tocmai de faptul că o parte din nadă se va împrăștia la impact precum și în căderea coșulețului către substrat, creând un nor atractiv, o ploaie de mâncare ce poate stârni interesul peștilor aflați în zonă.

Nu sunt însă cele mai potrivite când apa este plină de pești mici (obleți, roșioare, plăticuțe), pe care încercăm să îi evităm.

Pentru a proteja o parte mai mare din nadă la impact, și pentru a putea duce și cu ele viermuși vii, putem apela la un truc simplu: Înfășuram bandă izolatoare pe centrul coșulețului, acolo unde putem pune viermii, ramele tocate sau semințe, capetele coșulețului acoperindu-le cu nadă.

Coșulețele tip cage sunt construite cel mai adesea din două tipuri de materiale:

  • Din plasă metalică.
  • Dn plastic (engl: „mesh”, țesătură sau impletitură din plastic )

Coșulețele tip cage feeder din plasă metalică, de regulă dreptunghiulare, ovale sau rotunde, sunt foarte rezistente în utilizare. Chiar dacă plasa se poate turti accidental, le putem pot readuce la forma inițială cu ușurință.

La recuperare au tendința de a nu se ridica tocmai ușor în masa apei, ceea ce în cazul pescuitului pe zone cu multe agățături/structuri/praguri e un dezavantaj. De regulă coșulețele din plasă metalică au prețul cel mai accesibil, în comerț.

Coșulețe tip cage feeder cu țesătura din material plastic – sunt suficient de maleabile, ceea ce le conferă o rezistență relativ bună.

Țesătura de plastic este mai groasă decât plasa metalică. Asta înseamnă că protejează mai bine conținutul coșulețului (nada) la impactul cu apa și la căderea prin coloana de apă către substrat. Așadar pe cădere, mai puțină nadă sau particule sunt eliberate dintr-un coșuleț cage din plastic, prin comparație cu un coșuleț cage din plasă metalică.

Partea cea mai bună? Au și alte avantaje precum  :

  • Se îngroapă mai greu în substratul moale, decât coșulețele cage din plasă metalică
  • Se ridică relativ mai repede la suprafață decât cele din plasă metalică.
cosulete de feeder hibrid
cosulete de feeder preston plug it feeder

Exemplu de cosulete de feeder hibrid – Preston Plug It Feeder.

Coșulețul Preston Plug It feeder – este un model care beneficiază de caracteristicile combinate ale coșulețelor open end tradiționale și cele de eliberare rapidă a nadei ale coșulețelor cage.

Construite cu un sistem de atașare flexibil, ce are integrat un vârtej, pentru a ne ajuta la lansare și recuperare. Particulele pot fi puse în mijlocul coșulețului, iar capetele pot fi „sigilate” cu dopuri de nadă. Odată ce coșulețul ajunge pe substrat, dopurile de nadă vor fi fi spălate rapid de apă eliberând conținutul atractiv .

Coșulețe de feeder închise (blocate la ambele capete) și semi-închise

Coșulețe de viermi (bloked-end, blocate)cosuelte de feeder pentru viermi

Aceste coșulețe de feeder au apărut inițial pentru pescuitul la clean pe râuri, însă au început sa fie tot mai folosite în pescuitul pe bălți sau ape comerciale, cu viermuși, la caras sau crap. Nu folosim nadă în interiorul acestora ci doar viermi, și mai rar rime mici tocate (pe baltă), casteri sau semințe mici, precum cele de cânepă sau grâu, pe râu.

Dar, așa cum le spune și denumirea, utilizarea lor principală este cu viermi, mai ales în sezonul rece, la caras și crap. Nu trebuie încărcate prea mult, eu recomand un 50-60% din capacitatea lor. Peste acest procent se încetinește semnificativ timpul de eliberare a viermușilor din coșuleț.

Coșulețe de feeder semi-închise

Vă îndemn să urmăriți pe bălți și râuri (in apa de la mal), cât durează până când viermii sau semințele ies din coșuleț, și la nevoie să grăbiți acest proces lărgind unele din găurile coșulețului.

Și încă un truc simplu, demn de menționat..

Pentru a le crește greutatea pur si simplu le deschid capacul si adaug unul sau mai mulți plumbi suplimentari.

În comerț regăsim astăzi și forme hibrid, coșulețe tip cage semi-închise. Acestea au un capac de regulă detașabil, la unul din capete. Acestea se pretează pentru situația în care dorim să introducem mai multe particule (semințe viermi pelete) și mai puțină nadă).

Și ele au un dichis, arareori explicat:

În funcție de capătul la care este blocat coșulețul, acestea se folosesc în două tipuri de situații destul de diferite.

Pe râu, pentru a încetini eliberarea de viermuși colați sau semințe, vom prefera coșulețe de feeder închise la capătul dinspre agrafa de prindere.

Pe baltă, pentru a nădi sau duce o cantitate mai mare de particule, la distanță considerabilă, vom prefera coșulețede feeder închise la capătul opus agrafei de prindere.

Un caz aparte: coșulețe de feeder flotante.

Acestea au blocat unul din capete cu un material extrem de flotant, ceea ce face ca acest tip de coșuleț să… plutească, devenind practic un pescuit de suprafață .

cosulete de feeder flotante nisa

În mod clar, coșulețul flotant are o asemănare cu pescuitul la Pellet Waggler, dar există o diferență, esențială.

În coșulețul flotant vă recomand să încărcați un amestec de particule, semințe viermi, casteri sau chiar rime tocate. Apoi blocăm aceste particule cu un dop din nadă. Odată ajuns în apă, coșulețul va elibera conținutul într-o ploaie care atrage peștii. Se pretează pentru pescuitul pe amenajări comerciale, cu densitate mare de pești.

Când temperaturile apei sunt la valorile cele mai ridicate și mai toți peștii înoată foarte aproape de suprafață, metoda aceasta are mai multe șanse decât pescuitul pe substrat. E o metodă eficientă de pescuit la crap, peștii din speciile mai sperioase nu vor vin atât de ușor la cârlig. Este de asemenea o metodă care poate fi utilizată cu succes la pescuitul la feeder al …novacului. Are un singur mare impediment: vântul. Acesta duce la crearea unui arc de cerc mare al firului (așa numita „burtă” a firului), și face înțeparea dificilă.

Să ne întoarcem însă la alte tipuri de coșulețe de feeder…

Tipuri de cosulete de feeder în funcție de dispunerea plumbului pe corpul coșulețului

Este unul din aspectele mai putin luate  în seamă, deși este unul din criteriile pe baza căruia vă îndemn să alegeți ce coșulețe de feeder utilizați la următoarea ieșire pe apă.

În opinia mea poziționarea plumbului pe corpul coșulețului a devenit elementul care îmi determină cel mai adesea alegerea unui coșuleț sau a altuia.

Să o luăm pe rând:

Coșulețe de feeder cu lestul pe lateral

Adică acele coșulețe de feeder de tip cage, plastic open end , precum și unele modele dintre coșulețele de viermi. Acestea au câteva avantaje care merită menționate:

  • Se așează întotdeauna bine pe substrat, lăsând capetele deschise pentru eliberarea conținutului.
  • Se încarcă ușor cu nadă și /sau particule (semințe, pelete, momeli).
  • Eliberează ușor conținutul, atunci când recuperăm coșul de pe substrat.
  • Sunt principalul tip de coșulețe de feeder utilizate pe ape curgătoare
  • Exista pe piață plumbi ce pot fi atașați pentru a le modifica greutatea, sau pot fi folosiți chiar și plumbii autoadezivi folosiți la echilibrarea roților auto.

Inconveniente :

  • Dacă vrem să pescuim la distanțe mai mari, au tendința să oscileze foarte mult în aer, rezultând o scădere a preciziei.
  • Produc un impact destul de zgomotos cu apa, ceea ce poate fi contraproductiv în anumite situații.
  • Au tendința să elibereze o parte semnificativă din conținutul de nadă pe traseul dintre suprafața apei și până pe substrat, lucru care de asemenea poate sa fie unul mai puțin dorit în anumite situații. Tocmai de aceea, în cazul coșulețelor cage, uneori apelăm la trucul menționat anterior, cu banda izolatoare.

Așadar sunt cele mai comune tipuri de coșulețe de feeder și au aplicații pe toate tipurile de apă . Vom mai reveni asupra lor. Acum însă vom vorbi și despre coșulețe de feeder care au greutatea situată în afara corpului propriu zis.

Și anume:

Coșulețe de feeder tip rocket sau bullet, cu plumbul situat în afara coșulețului.

Coșulețe de feeder: ghid complet 2022 4
Cosulete de feeder tip Rocket

Acest tip de coșuleț este varianta pe care o prefer atunci când vreau să pescuiesc la distanțe mai mari, de peste 50 de m, de exemplu. Acesta este marele lor avantaj.

Zboară foarte bine, foarte precis la distanțe considerabile. Sunt de asemenea opțiunea potrivită în zilele cu vânt puternic, aerodinamica și centrul de greutate aflat în față ajutându-ne incomparabil cu precizia în lansări.

Plumbul protejează suficient de bine conținutul la impact, astfel că putem pescui pe un vad compact chiar și la distanțe mari.

Datorită aceleiași poziționării a plumbului, din experiență pot spune că la recuperare trec suficient de ușor peste unele obstacole submerse sau praguri.

Dar… aceeași poziționare face ca acest tip de coșulețe să nu se ridice prea ușor la suprafața apei, plumbul înfrânând recuperarea . Suplimentar trebuie menționate și alte aspecte ce mă determină să le folosesc doar cănd situația de pescuit o impune( și nu în orice partidă):

  • Nu se descarcă compact la recuperare, practic plumbul împrăștie nada pe o suprafață mare.
  • Versiunile mai vechi ale acestor coșulețe de feeder făceau încărcarea lor destul de anevoioasă, poziția plumbului blocând de multe ori accesul la un capăt al coșulețului.
  • Nu se poate modifica greutatea coșulețului prin atașarea de greutăți suplimentare, fără a-i afecta aerodinamica..

Cu toate acestea, repet, coșulețele bullet rămân opțiunea mea preferată atunci când se impune un pescuit de precizie la distanță mare.

Coșulețe cu plumbul circular, în formă de inel

cosulete de feeder  guru

Aceste variante au ajuns sa fie cel mai des folosite coșulețe din trusa mea în ultimii ani.

Sunt practic evoluția coșulețelor tip cage și plastic open end, eliminând din dezavantajele specificate la coșulețe de feeder cu plumbul situate lateral. În special cele legate de ușurința de a ajunge cu precizie și oarecare discreție la distanțe medii.

Centrul de greutate plasat în față înseamnă ca aceste cosulete de feeder pot fi pescuite cu o precizie foarte bună, chiar și în situații cu vânt slab/mediu.

Se ridică suficient de ușor la suprafața apei, mai ales în cazul celor open end, cu mai puține găuri. Asta te poate ajuta, de exemplu, să ridici o plătică ce a luat momeala, și să eviți un prag mai proeminent.

Dar au și alte avantaje ce merită a fi menționate:

  • Sunt mult mai stabile în zbor, datorită aerodinamicii și a amplasării frontale a plumbului.
  • Se poate atinge cu precizie sporită o distanță mai mare decât cea obținută cu un coșuleț cu plumb lateral.
  • Pot fi așezate mai discret pe apă, atunci când situația de pescuit impune acest lucru. (Pe ape cu adâncime mică, pe bălți sălbatice, neamenajate unde peștii pot fi mai bănuitori și mai sperioși).

Trebuie să menționez însă și când nu le folosesc:

  • Nu le consider potrivite pe râuri cu debit mediu/puternic (cu excepția foarte rară a unor situații când doresc să las coșulețul să fie mișcat de curent, pentru a explora o zonă mai mare, sau pentru a atrage atenția unor pești care nu se hrănesc prea bine și doar răpesc momelile care trec pe lângă ei)
  • Pentru distanțe medii și mari, în codiții de vânt puternic, sunt mai potrivite coșulețele tip bullet sau rocket.

Un clasic instant : Coșulețele window feeder

Coșulețe de feeder: ghid complet 2022 5

Au apărut în Irlanda, apoi au migrat pe restul continentului și astăzi sunt una din opțiunile cele mai populare în trusa multor pescari, printre care mă număr și eu.

Sunt un hibrid între coșulețele închise și cele deschise, au lestul așezat frontal și o singură deschidere pentru încărcarea cu nadă, pe lateral.

Din 2019 sunt acceptate și în competițiile de pescuit la feeder internaționale și implicit au devenit o opțiunea populară pentru pescuitul de precizie la distanță, sau pentru ape care au un curent lent.

Avantaje

  • Construcția alungită, subtire (slim).
  • Foarte stabile în lansare, chiar și în condiții de vânt lateral.
  • Trec cu ușurință peste obstacole submerse sau praguri (nu se agață de ele)
  • Sunt foarte discrete (la impactul cu apa) și nu sperie peștii
  • Protejează foarte bine conținutul, deci se pretează bine și în ape adânci.
  • Coboară rapid pe substrat acolo unde încercăm și noi să capturăm peștii de cele mai multe ori.
  • Deși aceasta poate părea contra-intuituiv, coșulețul tip window se descarcă foarte compact, la recuperare.

De fapt e și mai bine de atât :

Aceste coșulețe pot duce cea mai mare cantitate de particule (semințe, pelete, sau momeli și combinații între acestea), fiind necesară foarte puțină nadă pentru a „sigila” conținutul până la căderea pe substrat .

Nu e urmă de îndoială pentru mine, coșulețele tip window feeder sunt varianta optimă, în situația în care am mulți pești pe vad și vreau să le mențin interesul activ, oferindu-le ceva mai consistent decât nada.

Acum că am discutat aceste posibile aspecte legate de lestul și construcție, să discutăm mai aplecat și despre locul și momentul în care folosim diferitele opțiuni de coșulețe…

Cum, când și ce coșulețe de feeder alegem (pe diferite tipuri de ape) ?

Este evident că sunt mai mulți factori care ne pot influența decizia… locul de pescuit (vadul ales), starea apei și condițiile atmosferice se pot afla printre aceștia. La fel și strategia pe care o dorim aplicată.

Vom încerca însă un ghid general pornind de la principalele tipuri de apă pe care le întâlnim la noi.

Pe bălți sau ape cu adâncimi mai mici de 1.5 m

Coșulețe de feeder: ghid complet 2022 6

Pentru apele puțin adânci, la distanțe mici folosim coșulețe tip cage cu greutatea poziționată fie lateral fie frontal.

Cel mai adesea acestea au o greutate mică de la 12 la 40 de grame. Doar în condiții de vânt lateral și distanțe medii creștem greutatea peste 40gr.

Pe apă sub 1 m, optăm mai repede pentru coșulețe de feeder cu greutatea dispusă frontal (cu plumbul de tip inel), pentru a diminua zgomotul produs la impactul cu apa, pentru a le așeza mai discret fără să speriem peștii mai bănuitori.

Pe lacuri sau ape cu adâncimi mai mari de 2m

Coșulețe de feeder: ghid complet 2022 7

În pescuitul la feeder încercăm să capturăm peștii cat mai aproape de substrat, numai că, de multe ori, nu acesta este locul în care vor ei să se afle.

Pe apele cu adâncime mai mare acest aspect nu trebuie neglijat. Pentru că peștii vor vrea să rămână „între ape”, iar dacă nada noastră le e „servită” acolo accidental, nu vor coborî după momeala de la cârlig.

Tocmai de aceea, cel mai adesea optăm fie pentru coșulețe window feeder, fie pentru coșulețe open end. Excepție face începutul partidei (nădirea) când preferăm coșulețele de tip cage, pentru atracția creată de nada eliberată mai ușor în coloana de apă.

Coșulețele tip window feeder coboară cel mai repede pe substrat, așadar dacă adâncimea e mare și dorim să ajungă repede jos, sunt prima opțiune. Dacă însă vrem să vedem dacă peștii sunt „între ape” și dorim să verificăm, un coșuleț open end ușor, va cădea mai lent, dând timp peștilor să atace momeala și să ne semnalizeze prezența lor.

Cosulete feeder apa curgatoare – pentru canale, râuri lente, și brațe moarte ale râurilor.

river, forest, foggy forest-5855081.jpg

Din nou, adâncimea este prima care dictează dacă vom alege coșulețe tip cage, open end, închise sau de tip window feeder. Aici este locul în care preferăm utilizarea coșulețelor închise, de viermi, mai ales când nada printre speciile prezente se regăsesc și clenii, morunașii sau scobarii. De cele mai multe ori alegem coșulețe mici, ușoare.

Discreția și finețea sunt elemente cheie pe astfel de ape.

Pe canale se poate face un pescuit la feeder și la specii mai puțin căutate de pescarul de feeder, precum bibanul. Câteva rime tocate și o râmă sau un vieme la cârlig, pot transforma partida într-o distracție pe cinste.

Cosulete feeder pentru râuri mari și pe Dunăre

Pe aceste ape sunt necesare coșulețe de feeder mari, cu greutatea așezată lateral. Acestea țin mai bine în curent.

Cosulete de feeder open end plastic

Trebuie să menționez că nu de puține ori prefer coșulețele cu plumbul foarte compact. Le prefer în detrimentul unui coșuleț similar dar la care greutatea este distribuita pe o suprafață mai mare.

Cu cât plumbul este mai pronunțat în partea în care coșulețul este atașat de fir, cu atât coșulețul se oprește mai repede în praguri sau în denivelări pe substrat.

Cazul particular al acestor coșulețer de feeder pentru Dunăre, merita însă tratat într-un articol separat(viitor), întrucât acestea sunt de regulă coșulețe de feeder specializate, cu greutate foarte mare dar volum mic sau mediu. (De asemenea, fiind o situație în care cel mai adesea vom avea “pierderi” cauzate de pragurile și obstacole  submerse încãrcate cu  scoici, devine relevanta discuția despre utilizarea unor coșulețe de feeder cât mai ieftine).

Din nou, în funcție de adâncime, optez pentru coșulețe cu plasă metalică sau țesătura de plastic dacă adâncimea estimată de mine este sub 3-4 m și fie cu țesătură de plastic sau chiar solide (tip open end), pentru adâncimi mai mari.

La nevoie apelez la trucul cu banda izolatoare pentru a transforma un coșuleț cu plasă in unul asemanator celor tip plastic open end.

Nu mă feresc nici de alte bricolaje realizabile chiar și pe malul apei, cum ar fi să „țes” câteva fire de monofilament în coșulețe, pentru a încetini dispersia nadei și mai ales a viermușilor (colați), atunci când coșulețul ajunge pe substrat. Scopul e ca nada și particulele să ajungă în procent cât mai mare pe substrat, acolo unde coșulețul se oprește (lângă praguri sau alte structuri/denivelări/pietre).

Pe apele curgătoare ajustăm greutatea astfel încât coșulețul să „țină” în curent și atunci când s-a descărcat de conținut, dar să se deplaseze la cea mai mică forță aplicată asupra sa. (Variantele de la Nisa feeders sunt optime pentru mine, deoarece au sistemul de atașare rapidă a unor greutăți suplimentare, de la 5 la 15 grame.)

Despre mărimea coșulețului de pescuit la feeder

Nu vreau să încheiem discuția noastră despre coșulețele de feeder fără să ne aplecăm puțin și asupra mărimii acestora.

Sunt aici două aspecte:

  • Greutatea coșulețului (gol), gramajul său.
  • Capacitatea sau volumul de nadă pe care îl poate transporta coșulețul de feeder.

Să o luăm pe rând !

1.Greutatea coșulețului

Când alegem greutatea desigur ne interesează ca aceasta sa fie corelată cu o multitudine de factori precum:

Puterea lansetei pe care o folosim –Dincolo de evidențe (nu putem folosi eficient un coșuleț de marime xxl pe o lansetă ultra-light) alegerea nu trebuie făcută fără a analiza optimul fiecărei lansete în parte. Căutăm să nu „consumăm” prea mult din puterea acesteia, numai cu un coșuleț, asigurându-ne că lanseta are suficientă rezervă de putere și flexibilitate pentru a lucra rapid în cazul drilului cu un pește.

Distanța la care pescuim – trebuie aleasă o greutate care să ne permită să putem lansa și ajunge cu lejeritate acolo unde intenționăm să pescuim.

Tipul de substrat – un coșuleț mai greu poate coborî mai repede printr-o coloană mare de apă dar se poate îngropa la fel de repede într-un substrat prea moale. E puțină echilibristică aici, putem trece prin mai multe greutăți pentru a găsi varianta potrivită.

Specia de pești urmărită. Dacă pescuim la pești care au tendința să rămână în straturile superioare – precum obleții, sabița, sau uneori plăticile alegem un coșuleț foarte ușor, care să cadă lent, menținând mai mult timp cârligul și momeala în zona în care peștele vrea să stea.

Intensitatea curentului apei – e de preferat o greutate care „abia să țină curentul” atunci când coșulețul se golește de nadă. Iar aici ajustarea se face fin, uneori din 5 în 5 grame.

Vântul – Un factor care poate influență precizia în lanseu. Dacă situația impune, trecem pe greutăți mai mari ale coșulețelor de feeder, pentru a ne menține precizia. Pe vânt puternic, nu mai suntem (nici noi și nici peștii) deranjați de zgomotul produs la impact, pentru că acesta este oricum atenuat de valuri.

Concret, cu titlul de exemplu: pentru distante mici, sub 30 de m, pentru un pescuit la feeder pe baltă, înn sezonul cald – coșulețele medii și large, de la 20la 40 de grame sunt cel mai adesea cele pe care le folosim.

Pentru pescuitul la distanțe mai mari alegem cel mai adesea coșulețe cu greutatea peste 30 de grame.

Pentru pescuitul pe ape curgătoare, suntem nevoiți să creștem greutatea coșulețelor în funcție de curent, ajungând ca in cazul cosulețelor de feeder pentru Dunăre să fie adeseori necesare coșulețe de 120g sau chiar 150g.

2. Capacitatea sau volumul de nadă al coșulețului de feder

cosulete de feeder sezon rece

Bineînțeles că volumul total de nadă pe care îl poate transporta un coșuleț este important, pentru că poate determina direct frecvența trăsăturilor, venirea și mai ales rămânerea peștilor, pe vad.

Similar pescarului de staționar care aruncă bulgări de nadă la începutul partidei, dar întreține cu „nuci”de nadă vadul, pescarul de feeder trebuie să adapteze volumul coșulețului, pentru a scoate maximul din vadul său.

Pentru începutul partidelor, de cele mai multe ori preferăm coșulețe de capacitate medie sau mare, pentru a ne asigura că întindem o masă atractivă pentru pești. Apoi putem trece pe coșulețe de feeder medii, sau chiar mici (small), în funcție de răspunsul peștilor. Contează desigur, și specia țintă și ce alte specii sunt în fața noastră.

Dacă pentru specii timide, precum carasul, nădirea o facem mai cu zgârcenie, pentru plătică sau crap e de preferat o nădire mai consistentă. Există excepții, desigur. Putem opta să facem o nădire gălăgioasă la partidele care vor avea durată mai lungă. Dar acestea sunt, cm spuneam, exceptii.

Contează bineînțeles și sezonul, anotimpul. Coșulețele pe care le folosim iarna sau primăvara devreme, sunt de regulă cele de mici dimensiuni. Spre sfârșitul primăverii și până la răcirea considerabilă a apei vom opta cel mai adesea pentru dimensiuni medii și mari.

Regulile acestea sunt doar ghidaje de la care plecăm, pentru ca managementul vadului este cel care ne impune decizia finală. Contează, de exemplu și factorii care nu țin neapărat de toate cele menționate anterior. Cum ar fi ceeace numim „ presiunea de pe apă” adică numărul de pescari din imediata aproiere, și ce fac ei, cum pescuiesc – nădesc masiv, sau cu zgârcenie, întrețin sau nu vadul lor.

La un concurs de pescuit într-o perioadă destul de rece, de exemplu, am observat ca ceilalți pescari de lângă mine abordează cu frică o apă despre care știam că are o densitate mare de pește. Așa că am decis să nădesc masiv și apoi să pescuiesc cu coșulețe mari încărcate de bunătăți. A fost un risc asumat. Dar a dat roade, pentru că a determinat peștii să vină și de la vecinii mei și din alte locuri din baltă pe vadul meu.

Dacă la început prindeam toți cu o frecvență similară, în partea a doua a partidei, la ei a scăzut frecvența, în timp ce eu am avut o frecvență mult mai bună.

Este important să ne adaptăm, de fiecare dată.

Tehnica de pescuit la feeder are avantajul că se auto-reglează, în sensul că pe măsură ce ai prezentări mai rapide, lansezi mai des și implicit duci mai multă nadă și/sau particule. Dar, uneori e important să anticipezi ce se poate întâmpla și să alegi dimensiunea coșulețului și în funcție de acest aspect.

Sper ca acum aveți un punct mai clar de plecare de la care să știți rapid ce coșulețe să alegeți în funcție de situație.

Pentru că acesta este punctul cheie:

Cu cât adaptăm mai bine coșulețul la situația de pescuit, cu atât vom prinde mai mult pește!

Acum e rândul tau și aș vrea să aud de la tine :

copil undita pescuit
  • Care este modelul de coșuleț de feeder care îți lipsește din trusă ?
  • Ce tip de coșuleț vei încerca mai întâi data viitoare când ajungi la pescuit ?
  • ..sau poate dorești să afli mai multe despre unele modele de cosulete de feeder, sau o situație anume.
  • Oricum ar fi, dă-ne de veste în secțiunea de comentarii de mai jos!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top