Fire de pescuit – ghid complet

Uneori reușita partidelor noastre de pescuit atârnă de un simplu fir…adică acea parte din echipamentul de bază, pe care însă mulți o ignorăm, o alegem aproape la întâmplare, fără să folosim criterii solide.  Cei mai mulți începători citesc inscripționările pe rolă, văd că un fir rezistă conform declarației la un număr de kilograme, îl compară cu captura la care visează și acolo se oprește toată povestea. 

Nimic mai greșit, însă.

Alegerea firului de pescuit potrivit este importantă pentru succesul tău pe apă și trebuie făcută cu atenție, pe bazape baza mai multor factori. Multidutinea de variante, ce-i drept,  poate genera confuzie.  Dar, cum prietenul la nevoie se cunoaște,  și articolul acesta își propune să vă împrietenească cu mai multe detalii legate de tipul firelor, diferențele, și caracteristicile lor, astfel încât la nevoie să știți exact ce fir răspunde nevoilor dumneavoastră specifice.

În orice magazin de pescuit există o gamă largă de branduri, materiale, culori si denumiri din care să alegem – dar cum știm care este varianta cea mai potrivită? Care sunt și ce înseamnă caracteristicile acestora – precum rezistența la rupere, elasticitate (grad de alungire), greutate specifică? Despre toate acestea încercăm în cele ce urmează să vorbim, și,  practic să răspundem astfel la întrebarea : 

 Cum aleg un fir de pescuit potrivit și care este cel mai bun fir de pescuit în funcție de stilul de pescuit pe care il practic?

Menționez că nu există un răspuns simplu, că îl scriam direct aici: Brandul x, firul y..

Asta pentru că nu toți pescarii au aceleași nevoi sau preferințe, nu toate partidele se desfășoară pe același tip de apă, la aceeași distanță, la aceeași specie de pește etc. Apoi, intre cârlig si pescar se află de regulă nu unul, ci mai multe segmente de fire: Firul de strună, firul înaintaș sau al monturii și firul principal. In acest ghid voi vorbi cu precădere despre firul principal dar multe dintre lucruri și explicații răman valabile și pentru celelalte segmente de fir.

Așadar voi încerca să te ajut să găsești o combinație a unora dintre cele mai bune caracteristici pentru ca apoi tu singur să poți să reduci numărul de opțiuni, și să simplifici alegerea.

Am sa fiu fair-play , și să te avertizez: E o lectură lungă, numai bună de citit/re-citit iarna,  așa că voi începe prin a adăuga un cuprins care să te ajute să navighezi mai ușor către secțiunile de interes pentru tine. 

Tipuri de fire de pescuit

Supra-simplificând totul putem spune că structural există două tipuri principale de linii de pescuit: monofilament și multifilament. 

Monofilamentul este fabricat dintr-un singur fir, o singură fibră, în timp ce multifilamentul este fabricat din mai multe fire (sau fibre) împletite împreună ( de unde derivă și numele lor).

În practică însă vorbim frecvent despre 3 tipuri, fiindcă separăm monofilamentul în două sub-tipuri – fir clasic și fir fluorocarbon. Fiecare din acestea este conceput și indicat pentru anumite utilizări despre care vom vorbi puțin mai târziu pentru că….

…Înainte să vorbim despre tipurile de fir și utilizările lor este necesar și util să amintesc câte ceva și despre jargonul pescăresc . Fiecare tip de fir este denumit popular cu termeni diferiți, după cum urmează: 

• Linia monofilament este adesea denumită prescurtat ca „Mono”. In unele zone firului de monofilament ise se spune și „gută” , ață, precum și nailon. 
• Linia din fluorocarbon este de obicei denumit „Fluoro” (cu varianta scurtă „Floro”). 
• Firul multifilament este de obicei denumit „Textil” sau fir împletit. 

Pentru a te ajuta să înțelegi clar diferențele constructive, între aceste tipuri de fire, se impune să o luăm cu începutul, adică cu puțină istorie. 

Istoria firelor moderne

Firele de pescuit așa cum le cunoaștem astăzi sunt datorate unei invenții apărută în jurul anului 1935. 

Este vorba de Nylon, pe care noi l- am metamorfozat în limba română în „nailon„, o fibră sintetică dezvoltată inițial pentru industria ciorapilor de damă. 

Monofilamentul se obținea așadar inițial din simple pelete de Nylon care erau lichefiate si trecute printr-o o mașină de extrudare. Astăzi se folosesc alte materiale, mai avansate, varianta preferată de mai toți producătorii fiind utilizarea unei polietilene cu greutate moleculară foarte ridicată. 

Acastă polietilenă este un tip de material plastic optimizat pentru multiple aplicații și specificații, dintre care cele mai interesante pentru pescari sunt: 

• Rezistență bună la abraziune, 
• rezistență la impact, 
• coeficient scăzut de frecare, 
• proprietățile bune de auto-lubrifiere, 
• rezistența la temperatură scăzută, 
• rezistența la coroziunea chimică.

Procesul de obținere presupunea topirea sau lichefierea peletelor, si forțarea lichidului prin niște duze foarte fine, la o presiune foarte înaltă. La sfârșitul procesului, firele rezultate sunt răcite într-o baie de apă și sunt întinse, ajungând practic să își dubleze lungimea. Acest proces este repetat de mai multe ori până când firul ajunge la diametrul dorit. 

Astăzi procesul a fost dezvoltat mai ales în funcție de caracteristicile pe care producătorul vrea să le dea firului. Astfel pot interveni în procesul de producție și alte etape. De exemplu în etapa de lichefiere a peletelor se pot adăuga materiale tip aditivi care să sporească flexibilitatea firului sau care să îi dea o anumită culoare. În mai toate situațiile, firului de pescuit trebuie sa i se aplice suplimentar ( în băi speciale) unele straturi finale care întăresc suprafața, îi dau culoarea finală, cresc rezistență la radiația UV, etc. 

Revenind la partea care ne interesează pe noi ca pescari, mai relevant est faptul că…

Firul monofilament

Monofilamentul este disponibil în diferite diametre și rezistențe dar și într-o mare varietate de culori. Este cel mai ieftin tip de fir disponibil.

Este adesea preferat de pescari datorită raportului dintre eficiență sa și prețului său optim. Are o bună rezistență la noduri, un grad relativ elasticitate /alungire (amortizând șocurile), precum si o relativă rezistență la abraziune.

Cu toate acestea, monofilamentul are slăbiciunile sale, firele mono putând fi degradate în timp de lumina soarelui, și de asemenea, având parte de un fenomen numit „memorie”, pe care îl voi explica în cele ce urmează. 

Despre memoria firului de pescuit

Memoria firului de pescuit monofilament este un fenomen care face ca firul să aibă tendința de a reveni la o formă anterioară in care a fost îndoit, înfășurat sau încolăcit.

Pare că firul știe să-și amintească forma inițială, chiar și după ce a fost îndreptata sau întins.

Capacitatea firului de a memora forma nu este un lucru dorit de noi, ca pescari.

Acest fenomen este cauzat de structura moleculară a firelor mono, care este alcătuită din polimeri lungi și subțiri. Acești polimeri sunt foarte flexibili și pot fi îndoiți și răsuciți fără a se rupe. Cu toate acestea, atunci când linia este eliberată, polimerii revin la forma lor originală, ceea ce face ca linia să-și „amintească” forma inițială. 

Efectul de memorie apare cu precădere la firele mono cu elasticitate redusă și se poate manifesta, de exemplu, în felul următor: spirele de fir de pe rola sau de pe tamburul mulinetei au tendința de a păstra o formă de spirală când sunt eliberate și chair și după o anumită tensionare. 

Memoria firelor este adesea descrisă în termeni de „fir cu memorie scăzută”, fir fără memorie, sau fir cu memorie ridicătă, dar nu există o unitate de măsură asociată cu acest parametru, aprecierea fiind subiectivă.

Pentru a ilustra conceptul, un fir monofilament poate fi tras ușor de pe rolă sau de pe tambur, fără a aplica altă tensionare.  Firul se va desprinde sub formă de bucle/spirală. Apoi se tensionează câteva secunde, aplicând oarece forță  și se detensionează firul . În cazul în care buclele rămân formate și după ce firul a fost tensionat și apoi destins, se spune că acesta are memorie mare sau că este mai rigid. Pe de altă parte, în cazul în care buclele dispar după tensionare, se spune că are o memorie scăzută sau că este un fir moale, mătasos. Firele suple, care au memorie scăzută,  nu vor mai încerca să revină la formă de spirală.

 Fir fluorocarbon

Un fir fluorocarbon, este în esență tot un fir tip mono, obținut însă din fluoropolimeri. Vorbim așadar de un material special a cărui principală caracteristică este că refractă lumina într-un mod foarte similar cu apa, făcându-l astfel aproape invizibil pentru pești. 

Firele de fluorocarbon, folosite ca fir principal, au devenit populare în rândul pescarilor din mai multe motive, dar în principal datorită durabilității lor.

Fluorocarbonul este o alegere populară în rândul pescarilor de răpitor sau a celor care pescuiesc in mare pentru capacitatea sa de a rezista la abraziuni (zgârieturi și ciupituri cauzate de dinții răpitorilor, de scoici sau pietre).

Deloc neglijabile sunt și celelalte caracteristici ale fluorocarbonului:

• Este aproape sută la sută rezistent la UV
• Nu absoarbe apa (monofilamentul scufundat in apa mult timp absoarbe o cantitate infimă de apă și își modifică diametrul)
• Se scufundă de regulă mai rapid decât monofilamentul (are o densitate mai mare). 

Principalele avantaje pe care le  are fluorocarbonul față de mono este invizibilitatea sa în apă datorită indicelui său de refracție sus menționat și rezistența la abraziune.

Acest lucru face ca firele fluorocarbon să fie o alegere excelentă pentru situații cu apă limpede sau atunci când pescarul urmărește pești timizi și precauți care ar putea fi ușor speriați de un fir mono clasic. 

Dezavantajul firului flouro este dat de faptul că nu este la fel de suplu, și prețul său este unul sensibil mai mare decât mono.

Întrucât fluoro se scufundă mai repede decât mono, poate fi o opțiune mai potrivită în momentele în care pescarul de răpitor dorește ca năluca să evolueze rapid la o adâncime mai mare. 

Cumulat cu rezistența la abraziune, fluorocarbonul este  mai potrivit pentru pescuitul în zone substrat cu scoici, cu structuri sau vegetație ascunsă, crescându-ne șansele de a captura peștii care ar vrea să se refugieze acolo în timpul drilului.

 Firul de tip Ester

Un jucător relativ nou pe scena firelor de pescuit este „Esterul”, un material derivat din polyester, care aduce o serie de avantaje unice pescarilor. Spre deosebire de variantele mai tradiționale precum Fluorocarbonul sau Monofilamentul, Esterul se distinge printr-o rigiditate ce oferă o sensibilitate superioră, esențială pentru detectarea mișcărilor subtile ale peștelui sau a contactului nălucii cu fundul apei.

În timp ce Fluorocarbonul și Monofilamentul pot absorbi o parte din tensiunea creată de lupta cu peștele prin întindere, Esterul răspunde diferit. Acesta transmite forța și vibrațiile într-un mod mai direct, datorită rigidității sale. Această caracteristică face ca Esterul să fie o alegere deosebit de bună pentru pescarii de spinning ultra-light care preferă o legătură mai „directă” cu năluca lor, permițându-le să simtă fiecare mișcare sau schimbare de direcție.

Un alt avantaj notabil al Esterului este comportamentul său în timpul lansării. Fiind suficient de rigid, se desfășoară ușor de pe tambur, oferind o rezistență minimă. Acest lucru facilitează lansarea nălucilor mai ușoare, care altfel ar putea întâmpina dificultăți în a atinge distanțe mai mari. Această caracteristică este deosebit de apreciată în pescuitul fin, unde precizia și subtilitatea sunt esențiale.

În plus, densitatea mai mare a Esterului comparativ cu apa îl face să se scufunde, eliminând efectul nedorit de „parașută” pe care îl pot avea alte tipuri de fir, cum ar fi la cele împletite sau chiar din fluorocarbon, în anumite condiții. Acest aspect îmbunătățește prezentarea nălucii și permite pescarilor să mențină o legătură mai strânsă cu aceasta pe parcursul recuperării, un avantaj major în tehnicile de pescuit care necesită o manevrare precisă și controlată a momelii sau nălucii.

Fir multifilament (firul textil sau fir impletit)

Unele fire de pescuit se obțin prin împletirea mai multor fire extrem de subțiri, sau fibre textile artificiale, și apoi acoperirea acestora cu un strat special. Aceste fire împletite sunt cunoscute popular cu denumirea de fir textil. 

Firul textil este mult mai rezistent decât firul monofilament cu același diametru, are zero întindere (alungire) și este astfel mult mai senzitiv decât mono, oferindu-vă abilitatea de a simți /percepe/vedea mai bine mușcăturile mai subtile ale peștilor. 

Rezistența firului textil la nod este, desigur, una foarte bună. Textilul este de asemenea foarte rezistent la abraziune, ceea ce îl face un produs ideal pentru pescuitul la spining în jurul structurilor submerse. Este utilizat si ca înaintaș în pescuitul la method feeeder la distanțe mari (Desigur in diametre mai groase) . Poate, de asemenea, ajuta in pescuitul clasic la coșuleț pentru semnalizarea trăsăturilor peștilor timizi. 

Dezavantajele firului împletit sunt date de faptul că, deoarece nu are nicio întindere, nu iartă greșelile începătorilor, că în tensiune poate acționa asemeni unui fierăstrău si poate tăia inelele din materiale moi, precum și orice altceva vine în contact cu el, inclusiv degetele!

Revenind, spuneam că firul textil sau împletit este cel mai adesea obținut împletirea unor fibre de polietilenă cu greutatea moleculară superioară ( numite fibre Spectra sau Dyneema) sau din fibre de polietilena tereftalată (PET) denumite Dacron. 

Denumirea de fir textil vine de la faptul că acest material este cunoscut și ca fibră textilă artificială, iar cea de fir împletit vine de la faptul că firul este împletit după cum putem vedea și în filmulețul următor:

Merită menționat faptul că pe piața noastră se regăsesc cel mai adesea adeseori fire textile împletite din patru sau din 8 fibre/spire, însă există și alte variante. 

Adepții firului împletit din 4 spire argumentează faptul că la diametre similare firul împletit din patru fâșii are o rezistență la abraziune mai bună. Acest lucru ar avea sens având în vedere că o fâșie din firul împletit în patru este dublă ca grosime față de una din firul împletit în 8. 

De asemenea firul împletit în patru este adeseori semnificativ mai ieftin decât cel împletit în 8.  Cu toate acestea trebuie să spun că eu , personal, prefer firul împletit în 8. 

În opinia mea, pe baza firelor testate / utilizate, consider că firul împletit în 8, este mai mătăsos, se așază mai bine pe tambur, se încurcă mai rar, își păstrează rotunjimea mai bine(nu se aplatizează la frecare). Implicit se aude mai puțin la trecerea /frecarea prin inelele unei lansete, sau contactul cu galetul. 

Unele fire textile sunt cămășuite (adică au un înveliș ce poate fi îndepărtat, dar acelea au ca scop utilizarea în monturi și nu ca fir principal) . Din aceeași categorie- fire destinate strunelor sau monturilor-  fac parte și firele textile cu interior de plumb sau tungsten- numite leadcore , precum și firul textil cu fibrele  lipite – sau asa numitul fir sudat.  

Indiferent de tipul lor, firele de pescuit sunt cel mai adesea evaluate după diametrul (sau grosimea firelor), exprimat în milimetri ( sau zecimi de mm). ( Doar unele mărci, în special cele destinate pieței engleze, folosesc puterea de rupere, în locul diametrului).

Despre diametrul și puterea de rupere declarată a firelor 

Pe rolele de fire din comerț vom regăsi așadar următoarele:

• Tipul firului;
• Diametrul firului (grosimea firului );
• Capacitatea rolei (lungimea totală a firului de pe rolă;
• Puterea de rupere specificată de producător (greutatea maxima pe care o susține);

Din păcate însă nu întotdeauna valorile declarate de producători sunt cele reale. Cel mai adesea diametrul real este unul sensibil mai mare decât cel declarant. 

Asociația germană de inspecții tehnice, cunoscută ca TÜV a efectuat mai multe cercetări atât pe piața germana cât și pe piața franceză și au concluzionat că peste 90% din fire sunt inscripționate eronat.

Altfel spus, marea majoritate a producătorilor dezinformează în datele trecute pe ambalaj. 

Acest lucru nu se întâmplă doar în cazul diametrului ci și în cazul puterii de rupere. Dar puterea de rupere a firului o consider mai puțin relevantă, din alte două motive:

• Producătorii folosesc sisteme de testare diferite între ei, așadar valorile nu sunt direct comparabile. 
• Noi folosim astăzi bețe și lansete care amortizează foarte mult și care ne ajută să scoatem pești de dimensiuni considerabile fără riscul ruperii firului chiar dacă este vorba de un diametru foarte mic. 

 În cazul firului monofilament, trebuie spus că dacă are pe el marcajul „EFTTA Approved”, atunci diametrul declarat este cel mai adesea apropiat de diametrul real. 

Pentru a putea adera la EFTTA, producătorii sunt obligați sa respecte mai multe prevederi printre care și următoarea: 

” să imprime pe produsele lor descrieri clare și corecte în termeni de diametre și puteri de rupere, care sunt ușor de înțeles, corecte și respectând legile privind protecția consumatorilor și standardele industriei, în conformitate cu standardele ISO 2062„.

Însă chiar și certificarea EFTTA, permite o deviație de +/-10% față de valoarea declarată. 

Avantaje și caracteristici ale firelor monofilament:

• Firele monofilament au diametru suficient de precis și constant mai ales în cazul celor care au certificare EFTTA) .
• Au o elasticitate destul de mare ( de regula o elongația firului e de până la 30% în cazul firelor monofilament ).Aceasta ne ajută în dril atenuând șocurile și diminuând riscul ca cârligul să sară din gura peștelui. 
• Au rezistență bună la nod si sunt suficient de rezistente pentru aplicațiile obișnuite.
• Au un preț relativ redus prin comparație cu Fluorocarbonul și mai ales cu firul textil. 
• Se găsesc într-o varietate mare de culori ( de la transparent la negru, de la alb la roz ș.a.m.d)

Avantaje și caracteristici ale firelor de fluorocarbon

• Transparența- faptul ca este foarte puțin vizibil în apă (lucru important când condițiile de pescuit impun discreția maxima).
• Firul fluorocarbon are o greutate specifică mare.
• Rezistență destul de bună la abraziune.
• Senzitivitate mare ( elongație mică) ceea ce face transmiterea în băț sau lansetă a oricărui semnal mult mai bine.
• Excelentă rezistență la radiațiile ultraviolete.

Avantaje și caracteristici ale firelor împletite/textile

• Putere de rupere extraordinar de mare.
• Rezistența excelentă la nod.
• Elongație 0 – sensitivitate maximă.
• Durată de viață mult mai bună / lungă/ față de firele mono sau fluoro.
• Foarte moi/ mătăsoase .

Știu că la prima vedere, firul textil poate părea mai scump, dar pe termen lung poate fi mai avantajos. Dacă, de exemplu, ai nevoie să schimbi monofilamentul macar o data într-un sezon, firul textil poate fi folosit cu succes pentru mai mulți ani.

Drilul executat cand utilizam firul textil este, de asemenea, unul care furnizeaza mai multe informatii despre ce se afla la o capătul celalalt, pentru ca vei simți fiecare atac sau mișcare a peștelui în apă. Utilizat pentru sondare textilul este firul care ne „traduce” ce e sub apa cel mai bine. În comparație, cu monofilamentul poate fi mai greu să faci o diferență intre tipurile diferite de substrat sau variatiile mici ale acestuia.

De ce este importantă rezistența la nod a firelor de pescuit?

Nodurile reprezintă de regulă veriga slabă dintre pește și pescar. Tocmai de aceea este important să învățăm cum sa efectuăm corect cele mai uzuale noduri pescărești. Ele vor avea păstra astfel o rezistență cât mai bună. Nodurile pe care le legați pot inclina într-o parte sau alta succesul in lupta cu peștele.

Tocmai de aceea, aici pe superpescar.ro le-am dedicat o secțiune specială și așadar o atenție deosebită. Dacă sunteți nou în pescuit, este posibil să nu înțelegeți diferitele tipuri de noduri și ce noduri să utilizați pentru fiecare scenariu de pescuit.

Desigur chiar si cele mai bune fire de pescuit si cele mai rezistente noduri necesita umectare înainte de strângere.

Alegerea firelor de pescuit în funcție de stilul practicat 

Din capul locului trebuie să repet și să subliniez faptul că este foarte important să folosim firul potrivit pentru situația de pescuit specifică și, bineînțeles, stilul practicat.  Alegerea cea mai bună de fir pentru pescuitul la feeder nu este similara cu firul de pescuit pentru crap.

Din păcate nu este posibil să avem toate avantajele într-un singur tip sau model de fir. De aceea, este important să înțelegem unde și când se recomandă sa fie folosit fiecare în parte. Doar astfel vom putea alege un fir cu caracteristici cât mai apropiate celor dorite de noi. 

Un fir bun de pescuit trebuie sa îndeplinească următoarele caracteristici:

Rezistenta la rupere bună: Firul trebuie sa fie suficient de rezistent pentru a face fata forțelor aplicate in timpul luptei cu pestele.

Elasticitate: Firul trebuie sa aibă o anumită elasticitate pentru a absorbi șocurile si pentru a permite pescarului sa mențină controlul asupra peștilor. Însă un fir prea elastic ar putea afecta următoarea caracteristică, sensibilitatea.

Sensibilitate: Firul trebuie sa fie suficient de sensibil pentru a detecta orice activitate sau rezistenta din partea peștilor, sau să transmită semnalul de la cârlig către semnalizator (plută, vârf, senzor). Firele fără elasticitate precum firul textil transmite foarte bine vibrațiile.

Suplețe: Ca regulă generală, atunci când pescuim, este mai bine să folosim un tip de fir de pescuit principal mai moale și mai flexibil. Firele rigide își au rolul lor în anumite monturi, sau când sunt folosite ca fire. Dar nu sunt recomandate ca fire principale. Un fir de rigiditate medie va avea o frecarea mai mare cu buza tamburului și inele lansetei ceea ce va duce la reducerea distanței maxime atinse.

Greutate: Firul trebuie sa aibă o greutate potrivită pentru tehnica de pescuit, distanța dar și specia de peste țintă. Un fir greu se va scufunda mai rapid, însă va limita distanta maximă atinsă în lansare. 

Durabilitate: Firul trebuie sa fie suficient de durabil pentru a rezista la uzura si abraziune in timpul pescuitului.

În ceea ce privește diametrul există și aici câteva constrângeri  de care trebuie să ținem cont la alegerea firului:

• Nu putem folosi fire foarte groase atunci când dorim să atingem distanța maximă de lansare pe care ne-o permite tehnica și restul echipamentului.  
• Nu putem folosi fire  de orice lungime și orice diametru, dacă tamburul nu are capacitatea pentru acestea.   
• Este contra-indicat și păgubos să folosim fire foarte subțiri sau care  au rezistența mică la rupere dacă pescuim la pești de talie medie sau  când în apă sunt multe obstacole  (cioate, vegetație, praguri)
• Dacă pescuim în agățătură sau avem substrat cu scoici, de cele mai multe ori suntem nevoiți să facem un compromis, folosind un tip de fir mai rezistent  (fluoro sau textil in loc de mono) la diametru mai mare.

Haideți să transpunem toate acestea la câteva tehnici sau stiluri de pescuit …

Cele mai bune fire de pescuit la răpitori – tehnica spining au următoarele caracteristici:

• diametrul redus;
• rezistență bună la rupere ;
• rezistent la nod
• elasticitate redusă sau medie 
• absența memoriei 
• suplețe 
• culori deschise vizibile pentru un control cât mai precis al nălucii.

Unul dintre cei mai importanți factori este dat de specia de pești pe care o vei urmări. La șalău este recomandat firul textil pe când la știucă, mai ales în ape deschise monofilamentul (desigur cu strună de metal/tungsten la capăt) ar fi prima recomandare, urmata de un textil cu diametrul de 0.12mm. 

În funcție de tipul de apă pe care se pescuiește, la șalău pe Dunăre , de exemplu putem prefera un fir de 0.10mm pe când pe lac sau alte ape 0.08 ar fi prima opțiune, iar la biban coborâm până la 0.06mm. 

Fire de pescuit stationar

Ne-a povestit despre firele de stationar si Nutu Sabau in articolul acesta: https://superpescar.ro/nutu-sabau-raspunsuri-fire-pescuit-stationar/!

Cele mai bune fire de pescuit la vargă au următoarele caracteristici:

• Tip: monofilament;
• diametrul mai mare sau egal cu 0.14mm ;
• putere de rupere mare ;
• rezistență bună la nod ;
• elasticitate medie ;
• culoarea neutră asemănătoare cu a apei sau transparent.

Despre firele din staționar vom discuta și  separat, dar, cele mai bune fire pentru tehnica Match au următoarele caracteristici:

• Tip : monofilament;
• greutate mare ( fir scufundător );
• memorie redusă ;
• elasticitate redusă ( senzitivitate mare);
• culoare neutră ;

Cele mai bune fire principale de pescuit la feeder clasic au următoarele caracteristici:

• Tip : atât monfilament cât și textil. 
• elasticitate redusă /medie ;
• scufundare rapidă;
• diametrul mai mare sau egal cu 0.18mm mono, 0.08mm textil. 
• rezistență bună.
• culori apropiate de cele de pe fundul apei/ substrat
• rezistența bună la abraziune

Ca regulă generală, firul monofilament cu  diametrele de 0.21-0.23 este cel mai utilizat. Pentru pescuitul pe râuri personal prefer un fir monofilament, chiar dacă ani la rând am folosit firul textil. Monofilament cu diametrul de la 0.18mm este folosit in situatii specifice- atât în pescuitul la distanțe extreme (desigur cu înaintaș) dar și in pescuitul ultralight, la coșuleț la babușcă. Fire împletite cu diametrul de 0.10mm pentru pescuit lângă agățătură, sau la pescuitul speciilor cu trăsătura foarte timidă, mai ales în unele situații când temperatura scade foarte mult și comportamentul peștilor e apatic. 

Cele mai bune fire principale pentru pescuitul la method feeder.

• Tip : monofilament. 
• elasticitate redusă /medie 
• diametrul … pentru distante de pana la 60-70m – 0.25mm, pentru distante de peste 100m – 0.18mm. 
• rezistență bună.
• culori apropiate de cele de pe fundul apei/ substrat
• rezistența bună la abraziune

Pescuit la crap- lansat din mână: 

• Tip: monofilament.
• Diametru: mai mare sau egal cu 0.25mm (caz extrem 0.22mm)
• Elasticitate medie.
• Rezistența foarte bună. 

Este de preferat un fir suplu, mătăsos care ne va permite lanseuri la distanțe mai mari. Optăm pentru cel mai mare diametru cu care putem ajunge la distanța dorită, nu cel mai subțire, deoarece discutăm aici despre pescuitul peștilor cu talie mare. 

Personal, recomand ca diametrul minim al firelor de crap să fie de 0.25mm (real) . 

Pescuit la Crap – plantat:

• Tip: monofilament sau textil.
• Diametru: 0.40mm mono, 0.20 textil. 
• Elasticitate : mică. 
• Rezistența la nod și abraziune: foarte mare. 
• Culori : orice culoare , cu accent pe cele foarte vizibile în pescuitul de noapte. 

Așadar , chiar si când stilul pescăresc e același (pescuitul crapului), pot exista diferențe mari între opțiunile perfecte. Un pescar care plantează montura cu vaporașul la 2-300m distanta mare va folosi adesea un fir mai gros, fie monofilament de peste 0.35-0.40mm, fie textil.

Iar la distanțe și mai mari probabil va opta exclusiv pentru fir textil. Pentru a atinge distanța maximă lansând din mână este nevoie ca diametrul firului principal să fie unul redus(0.22-0.25mm- dacă regulamentul bălții permite), așadar va opta pentru un fir subțire prin comparație cu cel utilizat in pescuitul plantat.

Dacă pentru prima situație un fir gros, cu elongație redusă, este ideal, pentru ce-a de-a doua, ideal înseamnă alegerea firului cu diametru redus, eventual care să fie și foarte mătăsos, astfel încât să alunece foarte ușor prin inele. Iar pentru sondare și nădire firul ideal este cel textil. 

Ce importanță are culoarea când alegi un fir de pescuit?

Culoarea firului pare mai degrabă o extravaganță însă ea contează suficient de mult atunci când vine vorba de pescuitul staționar pe ape limpezi, în partidele de pescuit de noapte, sau la pescuitul răpitorilor. Altfel spus,  în situați specifice. 

Atunci când selectați un fir colorat, este important să alegeți culoarea care vă oferă în același timp un camuflaj bun în apă, dar și o vizibilitate potrivită cu tipul și locul de pescuit și condițiile partidei. 

De exemplu, culorile luminoase, fluo, sunt bune pentru pescuitul de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă. De asemenea sunt potrivite când avem nevoie să avem un control foarte bun al nălucilor sau al drilului in zone complicate. Culorile mai închise sunt mai bune pentru pescuitul în apă tulbure.

Alegerea culorii firului este importantă, deoarece poate afecta modul în care peștii văd sau percep capcanele noastre. Diferite tipuri de lumină pot fi reflectate diferit pe fire de culori diferite. De exemplu, atunci când se pescuiește în ape limpezi, un fir transparent este ideal, pe când unul de orice culoare, deschisă sau închisă poate contraindicat pentru că peștii pot să îl vadă mai ușor.

Când trebuie să înlocuiești firul de pescuit?

Știu ce vei spune…Nici nu l-am ales bine că am ajuns deja la înlocuire… Ghidul nu ar fi complet dacă nu am discuta și acest aspect. Așadar, când ar trebui să înlocuiești firul ? 

Răspunsul poate varia în funcție de tipul de fir de pescuit și de condițiile de apă. În general, ar trebui să vă înlocuiți firul oricând începe să prezinte semne de uzură sau dacă se încurcă foarte frecvent.

Un alt semn poate fi faptul că se rupe foarte ușor la nod (pare că se sfărâmă la strângere). Dacă vă folosiți linia de pescuit în mod regulat, este o idee bună să o inspectați și curățați din când în când, pentru a vă asigura că rămâne în stare bună.

Dacă observați vreo deteriorare, cel mai bine este să o înlocuiți înainte de a merge din nou pe malul apei.

De regulă, pentru pescarii care realizează 30-40 de partide de pescuit pe an este recomandat ca pe la jumătatea a doua a sezonului să întoarcă firele pe tamburi ( primii câțiva zeci de metri, mai folosiți ajung ultimii, la baza tamburului). Desigur iarna sau la începutul sezonului) este recomandat să înlocuim cu totul, să schimbăm firele de pe mulinetă. 

 Cum să vă protejați firele de pescuit pentru o perioadă mai lungă

1. atunci când nu sunteți la pescuit, stocați tamburii și mulinetele în locuri în care lumina soarelui nu le atinge direct, locuri umbroase întunecate. 

2. întrucât la suprafața bălților se formează biofilm, care aderă la firele noastre, acesta trebuie curățat și degresat din când în când. Pentru a face acest lucru fie scufundăm tamburii într-un un vas de apă în care ați pus câteva picături de detergent universal de vase, fie- varianta pe care o prefer și o recomand – legăm un burete de vase cu detergent pe un pichet, și recuperăm firul prin acel burete. Eu prefer se folosesc un raport de o 1/20 (detergent /apa ). Desigur există și soluții comerciale precum și spray-ul degresant pentru firele scufundătoare. Despre curățarea echipamentului și a firului de pescuit am mai discutat. 

Probleme comune care pot apărea la utilizarea firelor de pescuit

 Din păcate, există unele probleme comune care pot apărea la utilizarea firelor de pescuit. Vestea bună este că aceste probleme pot fi adesea prevenite sau rezolvate cu ușurință cu cunoștințele și instrumentele potrivite. În acest ghid pentru începători, vom discuta despre cele mai frecvente probleme asociate cu liniile de pescuit și despre cum să le rezolvăm.

Problema 1: Ruperea la nod. Nodurile pot fi punctul slab al multor fire de pescuit, mai ales dacă nu sunt legate corect și dacă nu sunt umectate la strângere.

Modul în care este legat nodul poate afecta în mod semnificativ rezistența acestuia. Dacă este legat incorect, dacă nu este strâns suficient, dacă este legat prea strâns, prea lejer sau prea repede, nodul nu va fi la fel de puternic pe cât ar putea fi. Prin urmare, este important să vă acordați timpul necesar pentru a vă asigura că nodul este legat în mod corespunzător, pentru a-i maximiza rezistența.

Soluția este să vă asigurați că nodurile sunt legate corect, că înainte strânge nodul îl umeziți. Dacă firul continuă să se rupă , ar putea fi timpul să încercați un alt fir sau să revizuiți felul în care legați nodul (ambele pot cauza problema).

Problema 2: Firul de pescuit se încurcă sau se răsucește des. Pentru a preveni încurcarea, este important ca atunci când așezăm firul pe tambur sa o facem în mod corect, aplicând o ușoară tensiune. Nu trebuie să depășim buza tamburului,  De asemenea atunci când aruncați, deplasați lanseta și lestul  într-o mișcare lină și continuă și evitați să o smuciți.

Probleme cu răsucirea firului – Ce putem face ?

Când pescuim la spining sau chiar și la method feeder, la recuperarea nălucii sau a methodului (deci fără pește), firul se poate răsuci semnificativ. Există în practică câteva soluții pentru de-răsucire, precum:

• pe o apă curgătoare, de pe un pod sau din barcă, se poate elibera fir fără greutate atașata la capăt, și poate fi lăsat în curent/apă unde se va dezrăsuci
• atașând la capătul firului un săculeț din PVA ( material care se dizolva in apă) cu câteva pietricele în el, se lansează, se așteaptă dizolvarea săculețului și apoi se recuperează fierul care se va dezrăsuci. Similar poate fi utilizat un fir de PVA, legat de o greutate. 

Problema 3: Distanța de lansare este redusă. Aceasta s-ar putea datora mai multor factori. Asigurați-vă că firul este așezat  corect pe tambur, pâna la buza acestuia.   și verificați diametrul firului. Dacă este prea gros, nu va arunca atât de departe. În plus, asigurați-vă că utilizați o mișcare lină și continuă atunci când aruncați.

Problema 4: Linia devine fragilă. În timp, firele de pescuit pot deveni casante și predispuse la rupere. Pentru a preveni acest lucru, asigurați-vă că depozitați firul într-un loc răcoros și uscat și evitați expunerea lui la lumina directă a soarelui sau la temperaturi extreme. În plus, verificați regulat linia pentru orice semne de uzură și înlocuiți-o dacă este necesar.

Reciclare fire pescuit

Aproximativ 400 de milioane de metri de fir de pescuit este aruncat anual de către pescarii în întreaga lume. Suficient pentru a parcurge distanța Pământ-Luna, de mai mult de 10 ori. 

Având în vedere și faptul că timpul necesar pentru ca monofilamentul să se degradeze în sol este de 600 de ani, consider necesar să aduc în discuție și acest aspect. 

Firul monofilament aruncat la întâmplare pe malul apei reprezintă atât o amenințare la adresa vieții animalelor și păsărilor sălbatice cât și a imaginii pescarilor și a întregului sector de pescuit. 

în țările civilitate, există deja organizații care se ocupă special cu reciclarea nailonului pescăresc. Chiar dacă încă nu este cazul în România( Nu știu să existe vreo organizație similară), rugămintea mea este să ne gândim la viitor, și să avem întotdeauna grijă să nu aruncăm firele vechi, la întâmplare. 

De asemenea, bucățile de fir la care renunțăm la sfârșitul partidei, tăiați-le cu ajutorul unei forfecuțe în bucăți mici, luați-le, în punga de gunoi, aruncați le doar în locuri amenajate ( tomberoane, puncte de reciclare, etc).

Oricât de mic, fiecare pas pe care îl putem face ne poate aduce mai aproape de un viitor cu ape mai curate!

Concluzie

Firele sunt o parte importantă a echipamentului nostru  și este esențial să le înțelegem rolul și caracteristicile specifice. De asemenea, nu le putem utiliza la nesfârșit fiindcă la fiecare ieșire pe apă firele se uzează.  În acest ghid introductiv am acoperit diferitele tipuri de fire de pescuit utilizate în special ca fire principale, cu avantajele și dezavantajele lor. Am atins, de asemenea, cele mai uzuale criterii pentru alegerea variantei potrivite în principalele stiluri de pescuit. Nu am vorbit despre firele conice sau cele pentru strună, ca ar fi ieșit o mică nuvelă. Însă acum ar trebui să înțelegeți mai bine inscripționările sau descrierile din magazinele de pescuit și să știți cum să-l alegeți pe cel potrivit pentru nevoile dvs. Dar, dacă aveți nelămuriri, nu ezitați să lăsați un comentariu mai jos.

Urmează alte câteva articole despre acest subiect, în care vom vedea criteriile, recomandările și opțiunile unui super-pescar pentru firele de pescuit la match rubeziană și bolognează, dar și un studiu de caz pentru firele de pescuit la feeder clasic.

Până atunci, fir întins!