influenta temperaturii apei asupra pestilor

Influența temperaturii apei asupra peștilor și pescuitului

Temperatura apei este unul dintre acele aspecte ușor de trecut cu vederea,  dar care au impact major în rezultatul partidelor noastre de pescuit. Temperatura dictează comportamentul peștilor, metabolismul acestora  precum și nivelul de oxigen sau alți parametri din apă.

Înțelegerea modului în care temperatura apei afectează peștii și implicit pescuitul, este o abilitate esențială pentru a deveni un pescar de succes. Cum afectează temperaturile apei peștii? Cum afectează schimbarea temperaturii apei sănătatea peștilor? Cum afectează temperatura apei pescuitul? De ce nu trage peștele? Unde stau peștii iarna? La ce temperatura a apei mănâncă crapul? Ce este termoclina?  Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care acest articol va răspunde.

Am structurat informația în două părți mari, prima care vorbește în special despre influența temperaturii apei asupra peștilor, si adoua care vorbește de influența acesteia asupra pescuitului. 

Înțelegerea modului în care temperatura apei afectează peștii necesită o înțelegere fundamentală a proprietăților apei și a fiziologiei peștilor. Informația aceasta tinde sa fie una anostă, destul de științifică, neconstituind neapărat cea mai captivantă lectură, cu toate că este  –  zic eu-  extrem de relevantă pentru pescar.  Menționez asta pentru cei aflați în căutarea unor răspunsuri rapide, pentru care saltul la partea a doua a articolului poate fi mai indicat. 

Cuprins:

 Care sunt efectele temperaturii apei asupra peștilor?

Peștii sunt animale cu sânge rece, care nu au nevoie să genereze la nivel celulalr energie pentru reglarea termică a corpului deoarece preiau temperatura mediului înconjurător. Temperatura lor este egală sau cu cel mult 1 grad Celsius mai scăzută/ crescută decât temperatura apei în care trăiesc.

schita tehnica cu straturi de apa, in stilul lui da vinci.

Dacă temperatura acelei apei se schimbă, implicit se modifică fiecare aspect al supraviețuirii lor, implicit si modul in care se hrănesc.

Schimbările de temperatura au un efect important asupra metabolismului peștilor, adică asupra proceselor prin care organismul transforma alimentele in energie necesara funcționării celulelor, implicit al funcțiilor vitale.

Funcțiile vitale ale peștilor includ respirația, digestia, circulația, excreția, osmoreglarea, și schimbul de gaze .

Voi explica în cele ce urmează, legătura dintre fiziologia peștilor, temperatura apei dar și nivelul de oxigen din aceasta.

Respirația

 Chiar dacă apa este formată din doi atomi de hidrogen și unul de oxigen, nu despre acesta din urmă este vorba atunci când vorbim de concentrația de oxigen din apă . Peștii folosesc excesul de oxigen care se regăsește în apă în diverse momente. Cu cât apa este mai caldă, cu atât poate reține mai puțin oxigen. Apa rece poate reține mai mult oxigen decât apa caldă. Când apa atinge o anumită temperatură, nu mai poate reține oxigen.

 Astfel este important de știut că atunci când presiunea atmosferică este crescută aceasta forțează mai mult oxigen în apă decât o presiune barometrica scăzută de asemenea acțiunea valurilor a vântului mișcarea curenților la suprafață pot duce la o creștere a nivelului concentrației de oxigen din apă.

Peștii respiră prin trecerea apei peste branhii. Pe această cale, oxigenul dizolvat ajunge la celulele sanguine ale peștilor. Cu toate acestea, pe măsură ce temperatura apei crește, oxigenul din apă scade. Acest lucru face ca apa mai caldă să fie mai puțin oxigenată și în condiții extreme să fie foarte  greu de respirat pentru pești. Din această cauză, în zilele caniculare, lipsite de vânt,  peștii aflați în apele stătătoare tind să fie mai puțin activi. Cu toate acestea, unii pești, cum ar fi carasul, continuă să fie activi datorită unei adaptări specifice, care le permite sa reziste în ape cu foarte puțin oxigen. Dar, dincolo de excepții, dacă temperatura apei devine prea ridicată, peștele va înceta să fie activ sau sa se hrănească. Este motivul pentru care vara, momentele cele mai favorabile sunt dimineața și seara, iar la unele specii pescuitul de noapte este mult mai favorabil. 

O temperatură optimă a apei pentru metabolismul peștilor îi va determina pe aceștia să se hrănească mai des.

Cel mai bun moment pentru pescuit este atunci când temperatura apei este apropiată sau egală cu valoare ideală pentru metabolismul speciilor de pești pe care doriți să ii prindeți.

Metabolismul, nivelul de oxigen din apă și implicit nivelul de activitate al peștilor vor fi la valori optime, ceea ce va încuraja hrănirea. Aceasta se întâmplă și după ploaie, aceasta oxigenând apa și coborându-i-i temperatura la un nivel mai potrivit cu cel tolerat de multe specii de pești. 

Rata metabolică 

Nivelul de activitate al peștilor este o măsură a schimbului de energie dintre ei și mediul înconjurător. Variația oxigenului existent în apă se resimte imediat în activitatea organismelor acvatice, în special a peștilor, cu precădere în rata metabolică a acestora..

Rata metabolică este ritmul la care organismul peștelui folosește hrana pentru a menține funcțiile vitale. Pe lângă temperatura, rata metabolică a peștilor este influențată direct de alti factori sau parametrii precum:

  •  concentrația oxigenului din apă.
  •  parametri chimici ai apei( salinitate, PH).
  •  dimensiunea/ mărimea peștelui;
  •  nivelul de activitate al celorlalți pești sau viețuitoare acvatice;
  •  intensitatea luminii, sau au întunericul (perioada zilei/ nopții).

Astfel, necesarul energetic al peștilor este mai mare cu cât temperatura este mai mare. La un anumit nivel de temperatură însă, datorită scăderii nivelului de oxigen disponibil, metabolismul poate fi încetinit. Peștii intră atunci într-o letargie, fiind foarte puțin activi, focalizându-se pe supraviețuire și nu pe hrănire. 

Menținerea funcțiilor vitale ale unui organism în perioadele de stres (temperatura scăzută sau temperatura crescută la extrem) este importantă deoarece acestea sunt necesare pentru supraviețuire. În consecință, când temperatura scade sub 5 grade sau atunci când crește peste 28 de grade în apa, organismul peștilor este supus unui stres extrem. 

O scădere bruscă, rapidă a temperaturii apei cu 8 -10 grade Celsius provoacă de asemenea ceea ce se numește șoc termic. 

Peștii care sunt expuși la variații rapide ale temperaturii apei de 8-10 grade pot muri din cauza șocului termic. Dar acesta este un scenariu puțin probabil într-o întindere de apă cu dimensiuni normale. Cel mai adesea schimbarea temperaturii se realizează gradual, într-o durata de timp care nu expune peștii acestui risc. Însă atunci când scoatem un peste din apa si îl ținem in saltea pentru cântărire, ii putem provoca acest soc.  De aceea este important sa știm cum sa îngrijim si sa manevram corect peștii pe care vrem sa ii eliberam. 

Reproducerea

Pentru a se reproduce, diferite specii de pești au cerințe specifice în ceea ce privește temperatura apei. Dacă nu sunt atinse, nu se vor reproduce. O excepție, poate , este știuca. 

Puiet de peste

Aceasta începe reproducerea de la sfârșitul lui februarie atunci când temperatura apei este încă în jurul valorii de 4 grade. Știucile pot depune icrele atât în ape deschise, cât și sub gheață și preferă zonele puțin adânci cu multă vegetație.

Pe de alta parte, crapul își depune icrele doar atunci când temperatura apei este de cel puțin 13 grade Celsius (constant) iar cea exterioară este mai ridicată de aceasta valoare. Desigur si aceste valori de temperatura pot varia in funcție de subspecia de crap la care facem referire ie și de locație si tip de apa. Reproducerea are loc de obicei între mijlocul primăverii și mijlocul verii, dar acest lucru poate varia în funcție de cât de repede se încălzește apa.

Hrănirea

Există o mulțime de factori care afectează nivelul de activitate și disponibilitatea de a se hrăni a peștilor, dar unul dintre cele mai importante este temperatura apei. Când temperaturile apei cresc sau scad peste anumite niveluri, peștii pot înceta hrănirea sau pot începe să mănânce mai puțin. Ei pot fi, de asemenea, mai puțin activi, mișcându-se mult mai puțin și manifestându-și prezenta mult mai puțin. 

Implicit, modificările temperaturii apei vor afecta, de asemenea, succesul pescuitului. Dacă apa este prea rece, sau prea caldă, atunci peștii pot ignora cu desăvârșire cele mai potrivite momeli pe care le oferim. Haideți sa înțelegem de ce.

Termoclina

 Într-un lac, termoclina este stratul/nivelul de adâncime la care apa nu va suferi nicio modificare în raport cu temperatura ambiantă a aerului. Acest strat furnizează cel mai adesea temperatura la care peștele este cel mai activ.

Din păcate, determinarea termoclinei  nu este ușor de făcut , decât dacă se apelează la barca, un sonar avansat, sau la multiple măsurători cu ajutorul unui termometru. Diferența de temperatură trebuie să fie suficient de mare și să se schimbe suficient de repede pe verticală pentru a fi afișată ca termoclină, altfel nu va reflecta semnalele sonarului.

Când pescuim de pe mal , însă este mult mai dificil. Există câteva modalități de a estima adâncimea termoclinei fără un termometru. Una dintre ele este să vă uitați la ciclul anual al lacului. Fiecare lac se încălzește și se răcește în mod diferit, dar ciclul general este același. Un alt mod este să vă uitați la cât de repede se încălzește și se răcește lacul. Ciclicitatea lacului preferat poate fi o informație notată și ea în jurnal, iar aceste detalii, odată cunoscute, pot fi apoi folosite an de an fără a fi nevoie să le măsurați din nou.

reprezentare vizuala a straturilor apei, incluzand termoclina.

În funcție de sezon (cald sau rece), stratul va separa apa caldă de la suprafață de cea rece din adâncuri sau invers . În mod normal, indiferent cât de frig este afară, la fundul lacurilor sau în gropane pe unele bălți apa nu scade sub 4 grade Celsius. (Pentru că apa are densitate maximă la aceasta temperatura, adică apa care are 4 grade Celsius este mai grea decât apa care are alte temperaturi decât 4 grade Celsius, și se scufundă ).

Multe lacuri dezvoltă straturi și structuri termocline. Stratul superior de apă poate fi semnificativ diferit de apa de la fundul lacului. Pentru a găsi locuri favorabile, căutați zonele în care termoclina întâlnește buruienile sau alte zone structuri.

Trebuie menționat ca  aceasta separare orizontală a straturilor de apa nu se produce pe râuri, acolo curenții amestecând  rapid  apa si uneori omogenizându-i temperatura.   De asemenea, trebuie menționat ca determinarea termoclinei  este mult mai importanta pe lacuri adânci sau balastiere cu adâncimi de 3-4 m decât pe o balta cu adâncimea medie de 1.2m.

Așadar, pe lacuri,  peștii își petrec majoritatea timpului în termoclină, pentru că aici găsesc un echilibru bun între temperatură și implicit nivel de oxigen . Vor părăsi acest strat în căutarea hranei, însă doar pentru perioade mai scurte de timp.

Odată determinată adâncimea acesteia este important să o reținem, întrucât ea variază lent, in perioade mari de timp, așadar nu se va modifica semnificativ de la o zi la alta si uneori nici de la o săptămâna la alta.  Pentru pescarul de răpitor, dar si pescarul de plută notarea acestei  informații, într-un jurnal de pescuit, poate oferi rapid soluția localizării peștilor la o partidă ulterioară.   

Cum afectează temperatura apei pescuitul?

Dacă înțelegem modul în care schimbările de temperatură a apei afectează obiceiurile de hrănire a peștilor înțelegem unde să-i căutăm și să-i pescuim. Iar noi, ca pescari, suntem întotdeauna într-o continua căutare a răspunsului la întrebarea ce fac peștii. 

 Când temperatura apei crește, primăvara, nivelul de activitate al peștilor crește. În timpul verii, activitatea de hrănire a peștilor(indiferent de specie) și ratele de hrănire sunt de obicei cele mai ridicate atunci când temperaturile apei sunt în jurul valorii de 20 grade Celsius.

Ratele de hrănire a peștilor scad semnificativ atunci când temperaturile apei scad sub 8-10 grade Celsius, iar majoritatea peștilor vor fi, în general, inactivi atunci când temperaturile apei sunt sub 4-5 grade Celsius..

Când temperatura apei se schimbă, poate avea un efect mare atât asupra peștilor, cât și asupra pescuitului. De asemenea, poate avea un efect mare asupra peștilor pe care încercați să îi prindeți. Trebuie, așadar să înțelegem cum abordam  pescuitul atunci când temperatura apei se schimbă.

De ce nu trage peștele?

 Acum ca suntem familiarizați cu influența pe care o poate avea temperatura apei asupra peștilor, trebuie să vedem cum o transpunem în practică, ținând cont că există și mulți alți factori în joc. 

Pescari pe un ponton, la apus, asteptand trasatura.

În apa rece, enzimele care digeră hrana, aflate în tubul digestiv al peștilor, acționează foarte lent. Prin urmare, este nevoie de destul de mult timp pentru ca ceea ce mănâncă un pește să fie complet digerat și utilizat, iar peștii sunt aproape inactivi în aceasta perioada de digestie.

Pe măsură ce apa se încălzește, aceste enzime sunt activate și peștii mănâncă mai des. Așadar, nada noastră trebuie adaptată atât cantitativ cât și calitativ în funcție de acest aspect în stilurile de pescuit staționar sau crap. Nădirea trebuie făcută cu elemente care sunt ușor digerabile, particule care se dizolva sau digera ușor (pelete, solubile etc).

In caz contrar, ne putem sabota singuri partida, introducând elemente care vor reduce șansele ca pestele care se hrănește în zona, să fie mai apuce să fie atras și de momeala de la cârlig.

În mod similar, atunci când apa este prea caldă, deoarece aceasta nu conține suficient oxigen, determina peștii sa devin inactivi. In aceste momente, locurile in care apa este mai oxigenata (izvoare submerse, lângă aeratoare, la intrarea apei in lac, oriunde se produce mișcarea suprafeței apei mai des), vor deveni și locurile in care vom găsi peștii adunați.

Totuși, în timp ce temperaturile apei joacă un rol important în felul în care peștii se vor hrăni, temperatura nu este singurul factor care afectează peștele. Calitatea apei, adâncimea apei, disponibilitatea hranei naturale și densitatea de pești într-o apă sunt, de asemenea, factori de care vom dori să ținem cont atunci când vizăm anumiți pești.

În timp ce e de dorit să ne  asigurăm că suntem la pescuit pe o apă care are temperatura potrivită, este, de asemenea, important să ne dăm seama cum să pescuim la momentul potrivit (ce tehnica abordăm), și să ne asigurăm că suntem în locul potrivit.

Dacă pescarii din imediata apropiere au activitate, atunci merită să încercăm să înțelegem ce fac ei diferit, pentru a ne îmbunătăți șansele de a prinde. Dacă nu sunt pescari, atunci merită să depunem un efort suplimentar pentru a înțelege ce se întâmplă sub apă. Sunt vizibile semne ale activității peștilor, a insectelor acvatice, sau chiar a pasărilor de baltă? 

Am avut, de-a lungul timpului parte de diverse situații dintre care îmi amintesc una in care o eclozare masiva a larvelor de chironomide, a determinat peștii pe care ii urmăream sa vâneze aceste larve si să se ridice în masa apei, devenind extrem de mofturoși si selectivi în ceea ce mâncau. Schimbarea momelii cu un sigur vierme roșu (mai apropiat de ceea ce mâncau atunci) mai păcălea câțiva pești, însă orice altceva era ignorat cu brio. Nu va imaginați ca am găsit imediat soluția. Am trecut prin multe altele pana acolo. Genul acesta de informație, trecut cu grija în carnețelul propriu, poate însă deveni o resursă grozavă pentru o situație similară. 

Dar dacă nu sunt semne de acest fel vizibile? Dacă știm că apa respectivă deține o cantitate semnificativă de pești, și am eliminat din factorii ușor de urmărit, atunci ne putem uita si la vechea zicala ce umbla printre pescari si care spune ca “schimbi locul, schimbi norocul”. 

Schimbarea locului cu unul care poate prezenta condiții diferite, poate crește șansele de a găsi peștii mai ușor. Pentru ca nu de puține ori aceștia stau mult mai grupați decât își imaginează pescarul obișnuit. 

Este necesar așadar să fim mobili și să căutăm tot timpul locurile “fierbinți”.

Unde stau peștii iarna?

Când temperatura începe să scadă, este important să luați în considerare faptul că toate speciile de pești vor începe să caute anumite zone pentru iernat.

ponton si lac inghetat , iarna

 Peștii vor migra în diferite zone ale lacurilor sau râuri, pentru a supraviețui iernii. Aceasta înseamnă că atunci când temperatura începe să scadă, veți vedea mai mulți pești grupați în anumite zone. Cu cât temperatura apei este mai scăzută cu atât este mai mare probabilitatea ca aceste zone sa presupună apă mai adâncă. Aici vor rămâne în marea majoritate a timpului, cu mici excepții ce au loc de regula după miezul zilei, când se pot deplasa pentru a se hrăni. 

Dacă vara, peștii se vor hrăni în general mai mult dimineața sau după ce soarele a apus, În timpul iernii, peștele se va hrăni mai degrabă la prânz sau în timpul zilei.

Dacă apa nu este înghețată, acest lucru poate însemna că putem căuta peștii în anumite zone în funcție de momentul zilei chiar și iarna. Din acest motiv, este important să vă ajustați tactica în funcție de condițiile meteorologice. Dar haide sa vedem care sunt zonele ce merită încercate, iarna.

Pe apele de munte, păstrăvii „hibernează” individual, uneori îngropându-se în noroiul de pe fundul lacurilor sau în zone cu curent slab și adâncime mare pe râuri. Devine aproape inactiv dacă apa scade la 4 grade Celsius.

Alți pești, cum ar fi cleanul si scobarul rămân mai activi, doar ca se grupează în bancuri mari și se mută în porțiunile mai adânci și mai line ale râurilor. Cele mai adesea bancurile de scobari preferă zonele de iernat în care albia râului este relativ regulată, cu adâncimi de peste 2 m, unde curentul de apă este slab și substratul este tare. 

Cel mai productiv pescuit de iarnă este cel al peștilor prădători (stiucă,biban), deoarece aceștia au nevoie de energie suplimentară pentru a-și maturiza icrele și petrec mai mult timp la suprafață pe vreme rece, ceea ce îi face un adversar de temut în zilele reci.

La o temperatură a apei de 4grade C, peștii se grupează adesea în cel mai cald loc pe care îl pot găsi și rămân acolo practic în stare latentă. Aceste locuri pot fi gropanele cu adâncimea cea mai mare pe un lac, capătul din aval pe orice baltă amenajată pe albia unei foste ape curgătoare, coturi line si adanci pe canale.

La ce temperatura a apei mănâncă crapul?

Pe scurt, la orice temperatura între 4 și 34 de grade. Doar că nu în mod egal ..

Un studiu de piscicultura de la College of Animal Sciences and Technology, Northeast Agricultural University, Harbin 150030, China  referitor la Efectul temperaturii apei asupra ritmului de hrănire la crapul comun (Cyprinus carpio haematopterus Temminck et Schlegel) arată câteva date de interes și pentru noi, ca pescari. 

Captura de pe site-ul unde se poate vedea  studiul  asupra efectelor temperaturii in ritmul de hranire la crap

Ritmul de hrănire zilnica al crapului comun a fost investigat pe un interval de temperatură de la 4°C până la 34°C. Rezultatele au indicat clar faptul că peștii deși, se hrănesc la toate temperaturile, sunt direct influențați de acestea in doua aspecte: cantitatea totala de hrana pe care o ingera,  momentele în care au vârfuri de activitate. 

 A existat o diferență semnificativă în rata zilnică de hrănire la diferite temperaturi ale apei.

Totuși, in general,  de la 8:00–11:00 a.m. și 19:00–23:00 p.m.,  cantitățile de hrănire au fost mai mari, situate în medie între  10,68%–32,53% și 16,25. %–33,41% din aportul zilnic total.

Atât crapul adult, cât și cel juvenil au atins rata maximă de hrănire zilnică la 28 de grade Celsius, crapul adult consumând echivalentul a  2,84% din masa lor corporală, iar crapul juvenil ajungând la 12,06%. Rata de hrănire a scăzut brusc la 34 de grade Celsius, crapii adulți hrănindu-se la o rată de doar 0,74% din masa lor corporală și crapii juvenili la 9,45%.

La temperaturi sub 10°C, vârfurile sau perioadele maxime de hrănire au fost între 8:00–11:00 a.m. și de la 19:00 p.m. până la 4:00 a.m. 

La 6°C, atât adulții, cât și tinerii se hrăneau, dar cantitățile de hrănire au fost doar 0,01% și 0,35% din masa corporală. Ratele zilnice de hrănire ale adulților și tinerilor au ajuns la 1,21% și, respectiv, 2,63% la 14°C.

Ce înseamnă asta pentru pescari? 

Așadar, crapul nu începe să se hrănească activ de-a lungul zilei și să caute hrana pe distante mai mari până când temperatura apei nu depășește 14 grade Celsius, dar asta nu înseamnă că va refuza hrana sub aceasta temperatură, mai ales dacă aceasta e în imediata sa apropiere. Trebuie sa îi oferim “la nas”, adică să găsim zona în care sta, iar dacă nu avem semnale din partea peștilor în 1-2 ore, trebuie sa îl căutam în alte distanțe sau adâncimi. 

Crapul devine semnificativ mai activ în căutarea hranei atunci când apa depășește 14-15 grade. Rețineți că, pe măsură ce temperatura crește, apetitul crapului va crește și el, strategiile noastre de nădire fiind adaptate în consecință.

Sub 10 grade Celsius, prefer o nădire zgârcită, neînsemnat cantitativ, mai degrabă cu nada. Peste 15 grade, voi nădi “cu de toate”, introducând particule, pelete, boiliesuri, semințe și elemente consistente. Iar peste 20 și pana la 26 de grade, voi nădi “cu toată masa”, cantități semnificative de nada, chiar dacă partida este una scurtă.

seminte, pelete , boiliesuri - particule pentru pescuit - utile atunci cand temperatura de hranire este optima.

Aceasta deoarece digestia este mult mai rapidă, conform studiilor din ihtiologie, digestia proteinelor durează 18 ore la o temperatură a apei aflată între 7-10 grade Celsius și doar 4-5 ore la 26 grade Celsius. Tocmai de aceea e importanta si alegerea nadelor, cele hiperproteice fiind mai indicate în sezonul cald. 

O atenție deosebita trebuie acordata și granulației nadei pe care o utilizăm. Cu cat aceasta este mai fină, cu atât va creste și digestibilitatea nadei. Astfel, făinurile, nadele fine, vor fi întotdeauna mai bine digerate decât semințele sau boiliesurile. Implicit ele vor fi mai ușor acceptate în condiții de temperatură scăzută. 

Așa cum este important să înțelegem modul în care temperatura apei afectează peștele, este de asemenea important să înțelegem modul în care schimbările de temperatură a apei pot afecta cantitatea de hrană pe care o va mânca peștele.

Desigur, așa cum am arătat anterior, în afară de temperatură, un alt factor care poate stimula apetitul crapului este conținutul de oxigen din apă. Indiferent de temperatură, scăderea conținutului de oxigen sub 4-5 mg/l reduce capacitatea corpului de a digera hrana.

Nu este de neglijat niciodată nici presiunea atmosferică, care are un impact direct asupra apetitului crapului. Când presiunea atmosferică este scăzută, peștii tind să înoate mai adânc în apă și să fie mai activi în apropierea substratului, fiind favorizate stilurile de pescuit la grund (feeder, pescuit la crap) Dar, despre presiune îmi propun să vorbesc într-un alt articol, viitor. 

Concluzie

scobari de dunare, localizati pe apa rece

Cunoscând comportamentul și preferințele specie pe care intenționează să o captureze, înțelegând și evaluând cât mai corect  locurile de pescuit și factorii de mediu  dar și condițiile meteorologice, un superpescar va putea evalua într-un mod educat, eliminând cât mai mult din hazard, ce trebuie să facă pentru a reuși o captură.

Sper că v-a plăcut articolul acesta care prezintă numeroasele moduri în care temperatura apei afectează atât peștii, cât și pescuitul și că îl veți distribui și cu alți pescari.

Prin acest blog încerc să ofer informații utile care pot face o mare diferență pentru succesul unei partide de pescuit. Sper că veți ieși pe apa și vă veți bucura de următoarele capturi profitând la maximum și de informațiile de aici.

 Dacă aveți observații legate de propriile experimente sau întrebări despre modul în care schimbările de temperatură a apei afectează peștii, indiferent de specie, lăsați-mi un comentariu, mai jos. Vă mulțumim că ați citit până la capăt, sunt întotdeauna încântat când una dintre postările  de aici este capabilă să ofere informații utile despre un subiect mai complicat, precum acesta!

Fir intins!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.