De ce sar crapii?

O poveste și câteva explicații, utile tuturor pescarilor

      Mai este foarte puțin timp până când o să răsară soarele. Siluetele gri de pe malul bălții încep să prindă încet-încet culoare. Chiar dacă păsările au început să cânte, chiar dacă la distanță de mine câțiva pescari își pregătesc și echipamentul, e liniște.

Totul pare încremenit cumva. Fixat într-o fotografie fără timp, fără loc, fără autor.

Durează însă numai o clipă.

Din adâncuri, un crap decide să tulbure oglinda apei, sărind prin ea și prăbușindu-se înapoi cu un zgomot puternic, care ne oprește în loc, făcându-ne atenți la apă. Undele se clatină acum către maluri ca un ecou supărător al incidentului. Apoi un alt crap repeta gestul..

 – De ce sar crapii? mă întreabă mirat prietenul alături de care mă aflu la pescuit, aducându-mă invariabil înapoi din taramul gandurilor în lumea explicațiilor logice.  Adică acolo unde vă invit și pe voi, cititorii care ați avut răbdare cu introducerea aceasta mai romanțată, în rândurile următoare.

Cateva explicatii, pe scurt

Nu am pretenția de a înțelege peștii, de a le cunoaște comportamentul în profunzime.  Însă, din experiența de pe malul apelor, din discuțiile cu specialiștii piscicoli și chiar și din paginile cărților de pescuit,  am tras concluzia că există mai multe motive pentru care crapii sar, se rostogolesc, sau pleoscăie pe  la suprafața apei:

• Când se scutură de paraziții de pe corp.
• Când își reglează presiunea din vezica înotătoare.
• Când își curăță branhiilor de resturi vegetale și mizerie.
• Pentru a semnaliza celorlalți pești din banc prezența hranei.

Să o luăm pe rând, deoarece pentru pescar aceste semne ale prezenței peștilor pot furniza indicații utile de localizare și chiar de abordare a partidei de pescuit.

Scuturarea paraziților de pe corp

Se petrece cu precădere primăvara.  Fiind animale cu sânge rece, crapii devin adesea aproape imobili in timpul iernii. Petrec mult timp grupați în locurile care le conferă  o temperatură  constantă și siguranță. 

In aceste situații paraziții se transmit mai ușor între  pești, și printre acești paraziți  sunt și  mici viermi care se fixează sub solzi, lipitori și chiar și păduchi acvatici. 

Pentru a încerca să scape de ei, crapii (precum și alți pești) sar în afara apei, și se scutură destul de puternic. 

Specific , gestul acesta se repetă destul de des, într-o perioadă scurtă de timp.

Pentru pescar,  acest comportament poate semnaliza clar locul unde se află peștii într-un anumit moment al zilei, și, implicit,  poate furniza un bun  reper pentru alegerea zonei de pescuit.

Dacă știm unde se află, nu-i așa,  prinsul crapilor devine puțin mai simplu, mai ales că după iarnă (și până la depunerea pontei) , toți  peștii caută să se hrănească destul de intens.  

Fenomenul de deparazitare nu se petrece exclusiv prin sărituri. De multe ori crapii  se freacă de obiecte din apă.  Dacă acestea au și  extremități ieșite din apă și care sunt mobile, precum cioatele, stâlpii de lemn, sau crengile semi-scufundate, atunci, in mod similar,  miscarile acestora ne pot ajuta în a repera locul unde sunt crapii. Desigur, o pereche buna de ochelari polarizati este mai mult decat utila, este necesara in multe cazuri.

Reglarea presiunii din vezica înotătoare – un alt motiv pentru sariturile crapilor

Fenomenul acesta se petrece în (aproape)  toate sezoanele însă are sens și este și mai ușor observabil doar pe lacurile cu adâncime mare sau pe balastiere. Specific, acest tip de săritura nu este la fel de  „energic”, și nici nu se repetă prea frecvent. Explicația  aceasta am găsit-o și intr-o carte  englezească și la un inginer piscicol român.   Așa că am indexat-o pe lângă celelalte explicații posibile. Nu cred că este general valabil, la toți crapii sau doar la crapii de o anumită talie.  Dar cred că numai unele exemplare apelează la acest comportament.

Dincolo de a vedea pe ce linie se deplasează un pește la un moment dat, pentru pescar  acest comportament nu e la fel de „util”. (Pentru că  nu vom ști,  ulterior observării,  la ce adâncime se va deplasa crapul, ci numai zona).

Crapii sar când își curăță branhiilor de resturi vegetale și mizerie.

Pe apele sălbatice,  bătrâne, care sunt mai  transparente, dar și pline de mâl și vegetație ,  am avut ocazia de câteva ori să observ crapii sărind. De cele mai multe ori o făceau peste zone unde au tulburat semnificativ de mult  apa.

Discutând cu piscicultori dar și alți pescari , am ajuns la concluzia ca atunci când se hrănește în mâl, căutând larve de chironomide, crapul își încarcă involuntar branhiile cu resturi vegetale și mizerie, pe care încearcă apoi să le elimine, prin aceste sărituri.

Așadar avem aici două repere  utile pentru localizare, tulburarea apei, precum și săritul peștilor.  Dacă se hrănesc acolo, și ne putem apropia discret cu montura noastră de acel loc, sporindu-neulterior șansele la o captură.

Pentru a semnaliza celorlalți pești prezența hranei.

Ok, trebuie să admit, e doar o presupunere. Însă mai toți cred că am pățit ca un crap să iasă la suprafață și să se rostogolească fix pe vadul pe care pescuim, după ce am așezat acolo o masă consistentă. De acolo și presupunerea noastră cu mâncarea și semnalizarea găsirii ei. Poate cauza este una din cele menționate anterior- precum pentru a-și curăța branhiile – dar un lucru este cert pentru mine.

E un semn bun, de regulă urmat mai devreme sau mai târziu de o prezentare la cârlig.

Concluzii

Când peștii își trădează prezența, sărind din apă sau în alt fel, indiferent de explicația comportamentului lor, eu personal am același sentiment. Nu de frustrare , nici de bucurie, ci de încredere.

Voi prinde un crap. Poate că nu e cel care a sărit. Sau poate este același. Dar asta nu mai are importanță. Voi prinde un crap. 🙂

Acum e rândul tău:

De ce crezi că sar crapii din apă? Ai folosit semnele de prezență a crapului pe apă pentru a-i întinde capcana?

Oricare ar fi răspunsul tău, lasă-l într-un comentariu mai jos.